Cum era piata cand ati preluat mandatul si cum e acum?

Evolutia a fost semnificativa. As marca unele puncte din acest interval. Perioada aceea cuprinsa intre 2000 si 2002, cand incercam sa modificam perceptia publicului fata de piata. De asemenea, ne-am dat seama ca legislatia nu era corespunzatoare, pentru ca Legea 52/1994, care a fost una foarte buna pentru inceput si ale carei prevederi au fost preluate in legile urmatoare in mare parte, era totusi creata inainte de a exista piata si, in plus, aparusera in timp unele dintre directivele Uniunii Europene. In 2002, a aparut acel pachet care a cuprins patru legi: una referitoare la valorile mobiliare, alta la organismele de plasament colectiv, alta specifica burselor de marfuri si statutul CNVM.

Dupa aparitia acelui pachet legislativ, s-a produs un reviriment in piata, in sensul ca volumele de tranzactionare au inceput sa fie mai mari, capitalizarea bursiera a crescut. Ulterior, in vederea aderarii, a trebuit sa transpunem integral aceste prevederi si s-a pornit la refacerea cadrului legislativ, respectiv la elaborarea si, ulterior, adoptarea in 2004 a actualei legi (nr. 297), ce cuprinde toate segmentele pietei. Aceasta lege sigur ca a comportat si multe discutii, pentru ca a adus si multe elemente noi, si sigur ca, atunci cand apar restrictii legislative sau elemente noi ale cadrului legislativ, acestea, pana sunt puse in practica si pana sunt intelese, pot da dureri de cap operatorilor pietei, lucru care s-a si intamplat.

Bursa de la Sibiu si Asociatia Brokerilor (AB) vor sa modifice actuala lege a pietei de capital. Le sustineti?

Cunosc propunerea concreta a Bursei de la Sibiu, nu cunosc insa in amanunt propunerile de modificare ale Asociatiei Brokerilor. Bursa de la Sibiu doreste modificarea unui singur articol, acela care vizeaza actionariatul Bursei, in sensul de a nu ramane aceasta limitare a detinerii drepturilor de vot la 5%. Ei cer sa poata veni operatori de piata fie din Romania, fie de pe alte piete. Ideea Bursei de la Sibiu este majorarea capitalului social prin atragerea de operatori de pe alte piete.

 Eu, personal, nu am nimic impotriva acestei modificari daca ea este benefica pentru piata si daca aduce o injectie suplimentara de capital. Bursa de la Sibiu se grabeste pentru ca trebuie sa isi majoreze capitalul social. Ea are niste ofertanti, iar ei nu asteapta si orizontul de timp e foarte scurt, fiind obligata la majorare pana la finele anului. As vrea sa stiu catre ce modificari isi indreapta atentia Asociatia Brokerilor, iar daca acestea sunt benefice pentru piata, de ce sa nu o facem?

Modificarile trebuie discutate, si discutia trebuie sa porneasca mai intai bilateral, AB - CNVM, apoi sa mergem la comisiile parlamentare. Insa nu putem sa facem nicio modificare care contravine directivelor sau practicilor europene. Nu stiu daca este bine sa facem in n pasi aceste modificari legislative sau este bine sa le adunam pe toate o data si sa le facem in mod transparent. Rugamintea mea catre reprezentantii pietei este de a se informa bine pentru a vedea care este impactul introducerii unei modificari din punctul de vedere si al pietei, si al cadrului legislativ european.

Este loc de doua burse pe piata romaneasca?

In mod public, mi-am exprimat intotdeauna regretul ca nu s-a realizat acea fuziune de care s-a vorbit la un moment dat. Raman la punctul meu de vedere, ca fuziunea nu s-a realizat din cauza orgoliilor. Imi pare foarte rau sa spun lucrul acesta, pentru ca suntem o piata mica, avantajata de economia reala. Nu stiu daca vom avea succes cu doua piete reglementate, ambele atat pentru tranzactii spot, cat si la termen.

Nu stiu, in aceasta situatie de concurenta interna intre cele doua burse, daca putem sa facem fata competitiei internationale, pentru ca orice intermediar din Romania poate sa iasa in afara cu fondurile lui si ale investitorilor lui si, de asemenea, asteptam sa vina cei din afara catre piata noastra. Daca balanta se va inclina in defavoarea noastra, adica iesirile sa fie mai mari decat intrarile, sigur ca functionalitatea si oportunitatea existentei celor doua burse va fi pusa sub semnul intrebarii. Raspunsul meu este ca am fost o sustinatoare a unei burse puternice pentru o piata mica.

Care sunt aspectele pozitive la cinci ani de mandat?

Trecand in revista toata aceasta perioada, care a fost dificila sub multe aspecte, sunt si realizari. Sigur ca acestea nu se ridica la nivelul dorintelor sau al asteptarilor noastre, dar avem si unele importante. Indicatorii bursieri, fie ai Bursei de la Bucuresti sau ai celei din Sibiu, au tendinta de crestere. Faptul ca tinta pe care BVB si-a propus-o inca din 2003, si anume de a atinge cel putin 30% din Produsul Intern Brut ca si capitalizare bursiera, a fost realizata. Sigur ca acest indicator privit in comparatie cu alte piete nu inseamna mult, dar pentru noi, stiind de unde am pornit, ca la nivelul anului 2000 aveam cam 5% capitalizare in PIB, cred ca inseamna foarte mult. Faptul ca sunt deja construite piete reglementate, ca operatorii de piata isi desfasoara activitatea in mod consecvent din punct de vedere al managementului, in a creste rezultatele activitatii lor, inseamna iarasi foarte mult.

Fondurile de investitii s-au dezvoltat, au aparut altele noi, iar cele vechi, care sunt constituite inainte de 2000, isi desfasoara activitatea in crestere. Toate acestea, zic eu, sunt puncte forte, care arata ca piata noastra s-a dezvoltat. Finalitatea platilor prin Depozitarul Central (DC) a fost o realizare. DC trebuie sa aiba viziunea completa asupra tranzactiilor de la Bursa de Valori, iar daca si la Bursa de la Sibiu vor fi derulate tranzactii spot, finalitatea lor in ceea ce priveste decontarea, compensarea si inregistrarea se va face tot prin Depozitarul Central.

Care sunt punctele negative ale pietei dupa sapte ani sub supravegherea dumneavoastra?

Ne-am propus asiduu sa aducem la Bursa noi emitenti importanti, in care investitorii sa aiba incredere. Lucrul acesta s-a realizat sporadic. De ce? Pentru ca nu este doar dorinta noastra, trebuie sa fie si dorinta emitentilor de a fi transparenti si de a avea cotate actiunile lor la Bursa.

Din punctul de vedere al autoritatii, trebuie sa privim piata in ansamblul ei si sa ne indreptam atentia catre ambele piete reglementate si catre piata Rasdaq, care, din pacate, nu a reusit sa se transforme in ceea ce se cheama un sistem alternativ de tranzactionare (ATS). Sunt la capitolul nerealizari si pun si in seama CNVM, ca autoritate a pietei, aceasta nerealizare. Nu am inteles de ce nu am reusit sa avem un punct de vedere comun cu Asociatia Brokerilor si cu operatorul pietei de la Bucuresti in ceea ce priveste transformarea pietei Rasdaq.

Pentru urmatorii cinci ani, ce va propuneti? Cum vreti sa fie piata in 2012?

Nu as merge in cifre, pentru ca le poti previziona la un moment dat si, pe parcursul evolutiei, sa vezi ca ele nu pot sta asa. As merge mai mult pe obiective. Unul este sa avem piete reglementate, care sa fie atractive si sa functioneze transparent pentru publicul de investitori, astfel incat cei autohtoni si straini sa fie stabili, sa nu avem o fluctuatie a investitorilor. Pentru orizontul de timp foarte apropiat, imi doresc crearea ATS pe reguli europene, astfel incat el sa aduca un plus de transparenta si de valoare pentru piata bursiera, care sa se materializeze in indicatorul ponderea capitalizarii bursiere in PIB.

Imi doresc, pentru piata, noi produse bursiere, pentru ca si acestea atrag publicul investitor care sa le acopere la risc. Ma refer la acele operatiuni pe care ni le dorim de mult si care sunt reglementate, dar nu au aparut in practica, tranzactiile in marja si short selling-ul. Mai imi doresc, tot pe orizont de timp foarte scurt, ca operatorii din piata sa inteleaga faptul ca sunt reguli europene si internationale care trebuie aplicate si care trebuie respectate. Ma refer aici la raportarile pe baza IFRS-urilor si la adecvarea capitalurilor in baza prevederilor acordului Basel II.

Care este problema intarzierilor aparute cu privire la adecvarea capitalurilor, pentru ca cei din sistemul bancar au implementat deja prevederile Basel II?

Daca bancile s-au miscat rapid, intermediarii nostri sunt inca intr-o perioada de letargie si nu vor sa creada ca se apropie 1 ianuarie 2008 si trebuie sa aplicam reglementarile pe care le avem inca de anul trecut si intrate in vigoare anul acesta, in ianuarie.

Nu stiu ce asteapta. Regulamentul este emis, ei trebuie sa se intalneasca, si aici ar fi fost rolul Asociatiei. Ea ar fi putut fi un liant pentru toti intermediarii, sa vada ce solutie gasesc acum. Cred ca si aici e o problema de costuri.

Revenind la obiective...

Un alt obiectiv este ca am solicitat operatorilor sa isi defineasca practicile de piata acceptate. Este important acest lucru, pentru ca, atunci cand stim ce operatiuni sunt acceptate de piata, ele sunt transparente, nimeni nu le va pune sub semnul intrebarii si nu le vor mai cataloga unele persoane, chiar si neavizate, ca fiind folosire de informatie privilegiata, manipulare de piata sau alte operatiuni care se incadreaza in abuzul de piata. Dorinta

mea este ca fiecare operator sa isi defineasca practicile de piata acceptate, sa le avem puse pe site, sa fie cunoscute de toata lumea si, odata acceptate, ele sa se deruleze ca atare si sa nu mai avem atatea semne de intrebare, pentru ca acestea fac rau pietei. Practicile de piata acceptate pot fi definite mai ales ca si UE cere asa ceva. Nu degeaba a fost elaborat un ghid despre ele, ca, pornind de la acesta, fiecare sa si le defineasca. Cer operatorilor de piata sa isi defineasca practicile.

Nu este treaba CNVM, asteptam propunerile lor. Trebuie sa facem piata mai vizibila, sa incercam sa aratam argumentat marilor emitenti care ar fi avantajele cotarii actiunilor la bursa, pentru ca, din cele aratate pana in prezent, emitentii se concentreaza mai mult pe obligatiile care le revin atunci cand sunt listati.

Mai am o problema: Fondul de Compensare a Investitorilor (FCI). El exista, dar nu este functional asa cum ar trebui sa fie, pentru ca resursele fondului sunt limitate si aici, pentru ca participarea intermediarilor la constituirea resurselor fondului este redusa. Atat timp cat la nivelul sistemului bancar exista acel fond de acoperire a depozitelor, la nivelul pietei bursiere, trebuie sa existe FCI. Avem reguli care sunt la nivel european, care trebuie respectate si de unii, si de altii.

Din punctul de vedere al CNVM, ce lipseste sa ajunga mai repede pe Bursa?

Problema legata de Fond este ce facem cand ajunge la Bursa. Trebuie sa existe niste reglementari foarte clare, legate de marimea activelor la momentul respectiv, structura actionariatului, aspecte care tin de managementul acestui fond si care sunt limitele investitionale. Este foarte important cum pornesti si cum supraveghezi.

In ceea ce priveste managementul FP, este deosebit de important, pentru ca el se va incadra in acea categorie alte organisme de plasament colectiv (AOPC). Noi am cerut cam care sunt oportunitatile de plasament, pentru ca sa ne dam seama daca regulamentul actual este acoperitor pentru ceea ce se doreste sa fie FP. Din punctul de vedere al oportunitatilor de investitie si al limitelor investitionale, putem sa modificam regulamentul AOPC, pentru ca ele nu sunt reglementate la nivel european si o putem face, insa dupa ce am stabilit regulile clare si ferme.

Curriculum vitae

CNVM

“Imi doresc ca operatorii din piata sa inteleaga faptul ca sunt reguli europene si internationale care trebuie aplicate si respectate. Ma refer aici la raportarile pe baza IFRS-urilor si la adecvarea capitalurilor, in baza prevederilor acordului Basel II. Gabriela Anghelache presedinte CNVM