CFR Marfa a avut, in ultimii ani, o evolutie constanta. Ce va insemna 2008 pentru companie?

Tinta noastra in acest an este sa ne mentinem cota de piata. Este foarte greu. In Romania, cota de transport feroviar se afla la un nivel la care multe tari din Europa Centrala vor sa ajunga, respectiv 15%. Exista o directiva a Uniunii Europene, potrivit careia peste 20 de ani transportul feroviar de marfa trebuie sa ajunga la 18% din total transport marfa, asa cum era in Romania acum zece ani.

Principalul nostru concurent este transportul rutier de marfa, care va fi influentat de dezvoltarea infrastructurii rutiere din Romania. In vestul Europei sunt mii de kilometri de autostrada, iar la noi aproape 300 km. Anul trecut, s-au transportat in total 76,5 mil. tone de marfuri, dintre care 68 milioane de tone pe feroviar. CFR acopera 72-75% din piata, respectiv 51 milioane de tone.

Intentionati sa cumparati energie de pe piata libera, pentru reducerea costurilor?

Vrem sa cumparam energie de pe piata libera, care ar putea sa ne aduca economii cuprinse intre 30% si 40% din costul energiei. In prezent, furnizorul de energie pentru CFR Marfa, cel care are contract cu Electrica, este CFR SA, cu datorii destul de mari la societatile Electrica. Intotdeauna se arata cu degetul spre CFR SA. De fapt, CFR SA nu este principalul consumator, ci un intermediar, pentru ca detine reteaua. Datoriile lui vin de la faptul ca cei care consuma nu-i platesc, iar principalul datornic de energie electrica este CFR Calatori. In 2005 am organizat o licitatie pentru achizitionarea de energie de pe piata libera.

Complexul Energetic Craiova a castigat licitatia, dar nu am reusit nimic in acest sens, pentru ca cei de la Electrica au motivat ca sistemul feroviar are datorii, fara sa inteleaga ca CFR Marfa este o societate distincta, de sine statatoare, care nu are datorii la Electrica. In prezent, nu avem nicio datorie catre Electrica. Cand se va debloca impasul cu Electrica, vom putea organiza licitatii. In cazul in care cumparam energie de pe piata libera, ar trebui ca Electrica sa incaseze de la noi doar un tarif de distributie.

Cum este privit transportul intermodal in Romania?

Exista un potential al transportului intermodal care inca nu a fost exploatat. La nivelul companiei si al Ministerului Transporturilor (MT) se discuta pentru a gasi solutii de descongestionare a soselelor. Am facut diverse propuneri pentru ca MT si Guvernul sa ia masuri de sustinere financiara a transportului RO-LA, “soseaua rulanta”.

Acest sistem presupune, de fapt, urcarea in vagoane a camioanelor. In Europa, ponderea transportului intermodal in transportul feroviar este intre 20% si 30%, in timp ce la noi se afla la un nivel foarte scazut, de 2-3%. Acesta reprezinta unul dintre proiectele noastre.

Ce masuri ar putea fi luate pentru dezvoltarea acestui sector?

Trebuie subventionata infrastructura feroviara. Din pacate, Romania nu sta bine din acest punct de vedere. Se vede clar un tratament diferit al Companiei Nationale de Drumuri si al CFR SA, care administreaza infrastructura feroviara publica. Pentru orice kilometru pe care il parcurge un tren pe infrastructura feroviara se platesc

14 lei, in timp ce pentru un kilometru de rutier se plateste doar rovinieta, o data pe an. Adica, in timp ce pentru un operator feroviar costurile taxei de acces pe infrastructura reprezinta intre 20% si 30% din total costuri, pentru un transportator rutier taxele de acces pe infrastructura rutiera sunt undeva sub 2%. Atunci, este greu sa vorbim de o concurenta corecta intre cele doua moduri de transport, daca statul nu va putea sa asigure nivelul corespunzator al subventiei pentru CFR SA, la fel cum se intampla in cazul Companiei de Drumuri, care primeste bani de la buget pentru lucrari de investitii, constructii noi si reparatii.

Pentru feroviar nu se intampla acelasi lucru. Taxa de acces pe infrastructura ar trebui sa asigure, conform directivelor europene, doar costurile marginale, adica strict costurile de exploatare. In prezent, CFR SA nu primeste bani pentru reparatii capitale sau pentru modernizari.

Care este diferenta, din punctul de vedere al taxelor, fata de tarile din Europa de Vest?

In Romania, taxa de acces pe infrastructura pentru transportul feroviar de marfa este mai mare decat taxa pe care o plateste transportul feroviar de calatori. Diferenta este de 14 la noua lei, in timp ce in Germania raportul este invers.

Transportul feroviar de calatori este, intr-o oarecare masura, si transport social. E o solutie pentru a asigura o functionalitate la nivel de siguranta. Exista o initiativa a MT si a unui grup de parlamentari pentru a schimba Codul Fiscal, in sensul ca produsele energetice, si aici ma refer la combustibili, care vor fi folositi pentru transportul feroviar, sa fie scutite de acciza, asa cum se intampla si in alte tari si asa cum, in prezent, sunt tratate transportul aerian si naval de marfuri, pentru care companiile nu platesc acciza pentru motorina. Acest lucru ar oferi o gura de oxigen tuturor transportatorilor feroviari, pentru a putea mentine un nivel acceptabil al costurilor.

Cum este vazuta piata din Romania?

Piata romaneasca este atractiva pentru operatorii din afara, in comparatie cu Germania, Austria, Ungaria, unde operatorii feroviari privati nu detin decat o cota intre 4 si 8%. In Polonia se discuta despre privatizarea operatorului similar CFR Marfa.

In Ungaria, am participat si noi la privatizarea MAV Cargo, dar nu am fost selectati pe lista scurta.

Credeti ca privatizarea CFR Marfa se va finaliza in 2008?

Dupa ce va fi aprobata strategia, se pot face previziuni privind durata finalizarii procesului. Deocamdata, MT a semnat un contract cu consultantul care se ocupa de strategia de privatizare, apoi Guvernul va aproba strategia de privatizare. Dupa aceste etape, CFR Marfa va angaja un evaluator care sa stabileasca o valoare de piata a societatii. Teoretic, strategia va fi gata la finele lui martie. In prezent nu putem sti cat va dura. Daca va fi o privatizare prin investitor strategic sau prin vanzare totala a pachetului de actiuni, procesul se poate derula relativ repede. In schimb, daca Guvernul va opta pentru o listare pe bursa, procesul va fi mai indelungat.

Ce se intampla, in prezent, cu datoriile CFR Marfa?

CFR Marfa a avut o presiune la inceputul anului, cand a trebuit sa returneze integral emisiunea de eurobonduri din anul 2002, respectiv 120 milioane de euro. De aceea, a fost contractat un imprumut sindicalizat de la un grup de banci, pe zece ani, cu un an de gratie, 2008, cand compania va plati doar dobanda. De aceea, speram sa putem face, in acest an, investitii in dezvoltare, de pana la 40 milioane de euro, din fonduri proprii. Vom investi in modernizari de locomotive si vagoane, precum si achizitii de vagoane. Totodata, ne propunem sa achizitionam 100 de vagoane. Din pacate pentru noi, piata romaneasca constructoare de material rulant e acoperita cu comenzi din afara Romaniei. E o cerere foarte mare de material rulant pe piata europeana. Exista foarte multe comenzi, iar productia este ocupata. Speram sa gasim posibilitati de achizitie pe piata interna.

CFR Marfa Transport feroviar

Activitate
Planificata sa se privatizeze in acest an, CFR Marfa ar putea incheia 2008 cu afaceri de peste 575 milioane de euro, cu 6% mai mult decat anul trecut. Cresterea este sustinuta si de volumul marfurilor transportate, care este preconizat sa ajunga la 50 milioane de tone. Tarifele practicate de CFR Marfa au crescut, in 2008, cu 10% pentru trafic intern, respectiv 15% pentru trafic international, din cauza scumpirilor generale la energie si a majorarii taxelor pentru utilizarea infrastructurii.

Profil

CV

42 de ani