La începutul acestei veri, guvernul de la București făcea un anunț paradoxal, pentru unii de‑a dreptul hilar. Până la sfârșitul anului în curs şi‑a propus, în cadrul unui plan național, să atragă investiţii de „minimum zece miliarde euro“ în energie, resurse minerale, agricultură, industrie şi infrastructură, în urma cărora să fie generate cel puţin 50.000 locuri de muncă.


Realitatea arată însă că investițiile au căzut dramatic în comparație cu anul trecut, iar strategiile de ieșire din impas se lasă așteptate. În domeniul energetic, un eventual investitor va constata că de mulți ani nu mai există un plan de dezvoltare coerent, după ce calea urmată în timpul procesului de aderare europeană a fost abandonată. „După 2007, guvernele succesive au vrut să o modifice, au apărut diferite idei, în funcție de componența politică“, explică Ana Otilia Nuțu, expert în energie, fost consultant al Băncii Mondiale. De pildă, când a guvernat singur, PNL a vrut să reunească companiile energetice într‑o singură corporație, următorul guvern PDL‑PSD a încercat să creeze două. Anul acesta, ministrul delegat pentru Energie (PSD) a plecat cu arme și bagaje din sediul Ministerului Economiei (PNL) și pare că se administrează singur.

 

În domeniul energiei regenerabile, România a făcut pași importanți în ultimii cinci ani, pe urmele unei scheme de susținere convenite cu Comisia Europeană. Aceste măsuri legislative au atras investiții străine directe (ISD) care s‑au dovedit, în ultimii trei ani, cele mai consistente injecții de capital extern. 

 

PLANURI. Răzvan Petrovici, antreprenorul român care în 2002 fonda primul lanț autohton de supermarketuri, Univer'all, avea pe masă, până de curând, proiecte de investiții de aproape 300 mil. euro pentru dezvoltarea unor parcuri eoliene. Decizia guvernului român de a reduce schema de sprijin a industriei „verzi“ din România din vara aceasta tocmai le‑a măturat din economia reală.


La șapte ani de la vânzarea pe bucăția afacerii Univers'all, numele antreprenorului Petrovici este în continuare puternic asociat cu primul retailer român important din comerțul modern local, care în 2006 intra în insolvență. Nu este singurul pionierat al omului de afaceri român, de numele căruia sunt legate și câteva scandaluri de presă.
În decembrie 2006, discutând cu investitori străini, i‑a venit ideea de a intra pe o piață exotică pentru România la acel moment: dezvoltare de parcuri eoliene, o zonă de business tatonată atunci doar de familia Muntmark, care deține Monsson Group. „A fost unul dintre proiectele care ni s‑au părut cel mai de viitor. În afara României, începuseră deja investițiile verzi, România semnase și ea Protocolul de la Kyoto. Am simțit că este o mare
oportunitate“, rememorează Petrovici în discuția cu MONEy Magazine.

 

Și nu s‑a înșelat la acel moment. După ce România a adoptat o schemă de sprijin a producției de energie din surse regenerabile (Legea 220/2008) ce vizează atingerea cotei de 24% din consumul național brut din 2020, investițiile străine au început să curgă, astfel că, în ultimii trei ani, industria a atras proiecte de peste 3,5 mld. euro. Printre ele și cele ale casei de investiții Blue Investments, unde Petrovici este coacționar alături de mai mulți investitori străini.

Pe hârtie, planurile de investiții „verzi“ erau ambițioase. Blue Investments avea în vedere dezvoltarea mai multor proiecte eoliene cu o capacitate de 200 MW. Socoteala de acasă nu a coincins cu cea din târg și a fost nevoit să recalibreze totul din mers, din două motive care nu au ținut de el. Pe de o parte, criza financiară globală care s‑a instalat oficial și în România, în toamna lui 2008. A reușit totuși să găsească finanțare de la două bănci din România, iar componenta de „equity“ – banii puși de sponsorii proiectului – a fost de 35%.

 

Citiți articolul complet în ediția 25 a MONEY Magazine