Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a afirmat, într-un interviu pentru TVR, că îi consideră pe români fraţi şi prieteni, însă este nevoie ca România să renunţe la ideile unioniste, autorităţile de la Bucureşti să declare că nu susţin şi nu finanţează mişcările unioniste, dar şi să-şi arate respectul prin semnarea Acordului de Frontieră. „Fraţi români, eu vă stimez, vă iubesc ca vecini, dar haideţi să ne respectăm ca două state independente, suverane. Veniţi voi la noi, noi la voi, dar nu cu idei unioniste. Imaginaţi-vă dacă ar apărea în România mişcări finanţate de Republica Moldova care ar spune «Haideţi să lichidăm România, să luăm jumătate de România înapoi şi să ajungem la harta cum a fost Moldova»!”, a declarat Igor Dodon, cel care a revenit asupra teoriei sale că Moldova are o istorie mult mai veche decât România, scrie adevarul.ro.     Potrivit liderului de peste Prut, Moldova are o existenţă din secolul XIV, pe când România a fost creată în secolul XIX. Mai mult, teritoriul Moldovei ar trebui, potrivit lui Dodon, să cuprindă şi parte din teritoriul de la vest de Prut, aşa cum se întâmpla până în 1812, când Rusia a anexat doar Basarabia, fapt văzut de preşedintele de la Chişinău drept o greşeală. Din punctul său de vedere, acum s-ar fi putut vorbi de Moldova istorică şi integră, dacă n-ar fi fost eroarea ruşilor.     „Gânduri ascunse“     Nu în ultimul rând, Dodon a cerut oficialilor de la Bucureşti să uite de atitudinea de fraţi mai mari şi să semneze Acordul de frontieră. „Dacă ne respectăm ca state, hai să semnăm Acordul de frontieră pe care nu a vrut nimeni să îl semneze de 25 de ani. România se laudă că prima a recunoscut independenţa Republicii Moldova. Vă mulţumim pentru acest lucru, dar de ce nu semnaţi Acordul de frontieră? Dacă ne stimăm reciproc ca state independente şi nu avem alte gânduri ascunse de lichidare a statalităţii Republicii Moldova“, a mai spus Dodon.     Însă, ceea ce nu spune preşedintele Republicii Moldova e că prin semnarea acestui acord, România ar recunoaşte graniţele stabilite prin Pactul Ribbentrop-Molotov, din 1939, prin care Germania şi Uniunea Sovietică s-au înţeles cu privire la anexarea de către ultima a Basarabiei, la acel moment parte a Regatului României. Astfel, România ar mai putea emite cu greu pretenţii în ceea ce priveşte unirea cu vecinii de peste Prut, fiind invocat argumentul istoric al desprinderii în urma ameninţării cu intervenţia armată de către sovietici.