Ilie Bolojan susține că reforma în administrație vizează corectarea dezechilibrelor și creșterea eficienței

Ilie Bolojan a declarat că pachetul de reformă în administrație contribuie la corectarea dezechilibrelor structurale, face administrația mai eficientă și mai orientată spre cetățeni, subliniind impactul acesteia asupra finanțelor locale și a serviciilor publice.

Ilie Bolojan explică dezechilibrele din administrațiile locale

Premierul a arătat, într-o postare publicată joi seară pe Facebook, că reforma în administrație „crește veniturile proprii ale autorităților locale și contribuie la cofinanțarea investițiilor locale, reduce cheltuielile de personal în autoritățile cu un număr prea mare de angajați, iar banii economisiți vor fi direcționați către servicii mai bune pentru cetățeni”.

Totodată, acesta a adăugat că o astfel de reformă „stimulează dezvoltarea economică locală, descentralizează competențe către autoritățile locale și susține performanța în administrație”.

În cadrul analizei prezentate, premierul a arătat că, pe baza datelor colectate în ultimii ani privind administrațiile locale din Uniunea Europeană și a comparației cu situația din România, se conturează mai multe dezechilibre majore.

Un prim aspect evidențiat este dependența ridicată a administrațiilor locale din România de transferurile de la bugetul de stat.

„Astfel: veniturile din transferurile de la bugetul de stat = 7,43% din PIB; Veniturile proprii (altele decât transferurile) = 1,51% din PIB
Din indicatorii de mai sus rezultă că ponderea transferurilor în bugetele locale este de 83,1%. Comparativ, media transferurilor în UE este de 51,1%”, a explicat Bolojan.

O altă concluzie a analizei vizează nivelul redus al veniturilor din taxele și impozitele locale.

„Veniturile din taxele și impozitele locale în România = 0,74% din PIB; media europeană = 3,68% din PIB”.

În același context, premierul a detaliat situația taxelor pe proprietate.

„Comparativ, veniturile din taxele pe proprietate sunt: în România = 0,55% din PIB; media în UE = 1,85% din PIB. România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor și problemelor de colectare. În aceste condiții, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central”, a arătat premierul.

Potrivit acestuia, un alt dezechilibru important este legat de raportul dintre cheltuielile salariale și veniturile locale.

„În România, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale = 3,07% din PIB, față de 0,74% din PIB, venituri din taxe și impozite locale. În UE27, cheltuielile cu salariile = 3,59% din PIB, față de 3,68% din PIB, venituri din taxele locale. În UE, în medie, salariile din autoritățile locale sunt acoperite din resurse proprii. În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii”, a explicat Bolojan.

Analiza indică și un nivel ridicat al investițiilor la nivel local.

„Investițiile locale în România = 2,98% din PIB, față de 1,56% din PIB, media UE, cea mai ridicată valoare din UE. Raportat la resursele proprii ale autorităților locale din România, care reprezintă 1,51% din PIB, investițiile sunt aproape duble. Investițiile la nivel local sunt susținute masiv din programele naționale (Anghel Saligny) și din fonduri europene. Între localitățile din România există diferențe semnificative: municipiile reședință de județ și localitățile cu activități economice generatoare de venituri se află într-o situație mai bună, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre și mai mari”, a afirmat premierul.

Ilie Bolojan a precizat că aceste date au fost prezentate în discuțiile purtate miercuri cu autoritățile locale.

„Chiar dacă sistemele administrative diferă de la o țară la alta și pot influența indicatorii, comparațiile rămân relevante”, a concluzionat premierul.