Rata anuală a inflației a coborât de la 10,4% în iunie la 8,2% în iulie 2026, însă scăderea este mai lentă decât anticipau economiștii. Analiștii se așteptau, în medie, la o inflație de 7,9%, după ce estimările Erste și ING indicau valori de 7,8%, respectiv 7,6%.
Declinul inflației nu înseamnă însă că prețurile au început să scadă în ansamblu. Din contră, inflația lunară a rămas ridicată, iar o parte importantă din reducerea ratei anuale vine din efectul de bază: scumpirile foarte mari la electricitate din iulie 2025 au ieșit din calculul inflației anuale.
Cu alte cuvinte, România intră pe o pantă descendentă a inflației, dar presiunile asupra prețurilor nu au dispărut.
Serviciile rămân principalul focar de inflație
Comparativ cu iulie 2025, cele mai mari scumpiri se regăsesc în continuare la servicii. Acestea au prețuri cu 13,7% mai mari decât în urmă cu un an.
Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,9%, iar alimentele cu 5%.
Structura inflației arată astfel că scăderea ratei generale nu trebuie interpretată drept o revenire rapidă la normalitate. În special serviciile continuă să înregistreze creșteri de preț mult peste nivelul compatibil cu ținta BNR.
Situația este cu atât mai importantă cu cât prețurile serviciilor tind să fie mai puțin volatile decât cele ale alimentelor sau energiei și reacționează mai lent la schimbarea condițiilor economice.
Electricitatea s-a scumpit din nou
În iulie, prețul energiei electrice a crescut din nou, cu 4,4% față de iunie. Pe parcursul ultimelor 12 luni, însă, dinamica anuală a electricității este de 3,4%.
Este unul dintre paradoxurile momentului: rata anuală a inflației scade puternic, dar consumatorii continuă să vadă scumpiri pe anumite categorii importante.
La combustibili, situația este și mai tensionată. Motorina s-a scumpit cu 4,6% într-o singură lună și cu aproape 31% față de iulie 2025. Benzina s-a ieftinit cu aproximativ 0,8% față de iunie, însă rămâne cu circa 23% mai scumpă decât în urmă cu un an.
Evoluția carburanților poate alimenta ulterior și alte categorii de prețuri, prin costurile de transport și distribuție.
Și facturile la apă și salubritate continuă să crească
Printre majorările importante din iulie se află și serviciile de apă, canalizare și salubritate, care s-au scumpit cu 1,7% într-o singură lună și cu aproximativ 16% față de iulie 2025.
Abonamentele de televiziune au crescut cu 5,2% față de iunie și cu 14% într-un an, iar prețurile țigărilor au urcat cu 2,5% într-o singură lună.
Aceste evoluții explică de ce senzația consumatorilor poate fi diferită de ceea ce sugerează headline-ul privind scăderea inflației. O rată anuală mai mică nu înseamnă automat că majorările de preț s-au oprit.
Alimentele au început să se ieftinească
Pe segmentul alimentar apare însă o evoluție mai favorabilă.
Prețurile alimentelor au scăzut cu 0,3% față de iunie, pe fondul ieftinirii unor produse sezoniere. Legumele au fost cu 3,3% mai ieftine decât în iunie și cu 5% sub nivelul din urmă cu un an.
Fructele s-au ieftinit cu 3,5% într-o singură lună și cu 7,1% față de iulie 2025.
Această evoluție contribuie la temperarea inflației, însă seceta severă reprezintă în continuare unul dintre principalele riscuri pentru prețurile alimentelor în lunile următoare.
Efectul de bază face inflația să pară mai mică
Scăderea de la 10,4% la 8,2% trebuie privită în primul rând în contextul calendarului statistic.
În iulie 2025, prețurile energiei electrice au înregistrat o creștere puternică după reliberalizarea pieței. Acum, acea majorare nu mai este inclusă în rata anuală, ceea ce produce automat o reducere importantă a inflației.
În august 2025 au urmat majorările cotelor de TVA și ale accizelor. Pe măsură ce și acestea ies din baza de comparație, rata anuală a inflației ar trebui să continue să scadă.
De aici vine și diferența dintre inflația măsurată statistic și presiunea resimțită de populație. Prețurile nu se întorc la nivelurile de acum un an; doar ritmul în care se compară cu perioada precedentă devine mai mic.
BNR păstrează dobânda la 6,5%
În acest context, Banca Națională a României menține dobânda de politică monetară la 6,5% pe an, nivel la care aceasta se află de aproximativ doi ani.
BNR anticipase deja o scădere substanțială a inflației în trimestrul al treilea, tocmai ca urmare a epuizării efectelor directe ale majorărilor de prețuri la energie, TVA și accize.
Banca centrală estimează o evoluție ușor fluctuantă în trimestrul al patrulea, urmată de o reducere graduală pe parcursul anului 2027.
Ținta este ca inflația să reintre, la sfârșitul lui 2027, în intervalul de 1,5%-3,5%.
Inflația de bază rămâne însă o problemă
Un indicator important este inflația de bază, urmărită îndeaproape de BNR. Aceasta a coborât de la 8,5% în mai la 8,3% în iunie, dar rămâne mult peste nivelul compatibil cu ținta de inflație.
Aici se vede mai clar cât de departe este economia românească de o normalizare completă.
Inflația generală poate coborî rapid datorită efectelor de bază și ieftinirii unor produse volatile. Inflația de bază se ajustează însă mai lent și reflectă mai bine presiunile persistente din economie.
2027 ar putea aduce revenirea în ținta BNR
Pentru perioada următoare, banca centrală vede o combinație de factori dezinflaționiști: efectele de bază, corecția bugetară și apariția unui deficit de cerere agregată.
Reducerea cererii interne înseamnă, în termeni simpli, că gospodăriile și companiile își temperează consumul și investițiile. Într-o economie în care cererea slăbește, firmele au mai puțin spațiu pentru a transfera noi majorări de costuri către consumatori.
Dar drumul până la normalizarea inflației este presărat cu riscuri.
BNR indică în special evoluția energiei și alimentelor, seceta severă, prețul petrolului și efectele acestuia asupra altor materii prime și produse.
România scapă de inflația de două cifre, dar nu și de scumpiri
Coborârea inflației la 8,2% este o schimbare importantă după nivelurile de peste 10% din lunile precedente. Totuși, cifra trebuie citită cu atenție: România nu intră încă într-o perioadă de ieftiniri, ci într-una în care prețurile cresc mai lent decât în urmă cu un an.
Iar unele dintre cele mai importante cheltuieli ale populației continuă să se scumpească rapid: motorina, energia, serviciile de utilități și o gamă largă de servicii.
Adevăratul test pentru inflație va veni după ce efectele de bază se vor consuma. Atunci va deveni mult mai clar cât din scăderea inflației provine din comparația cu anul trecut și cât reprezintă, de fapt, o dezinflație structurală a economiei românești.
