Comisia Europeană și-ar putea asuma rolul de „busolă morală" în ceea ce privește presa europeană.
Raportul şi recomandările au fost solicitate în urmă cu an de vicepreşedintele Comisiei Europene, Neelie Kroes. S-a întâmplat după scandalul ascultărilor ilegale făcute de tabloidul britanic News of The World. Din grupul de experţi care a întocmit raportul au făcut parte fosta preşedintă a Letoniei, dar şi un fost ministru german al Justiţiei, scriu cei de la RFI.ro
„Este esenţial să fie introduse reguli noi pentru a ne asigura că jurnaliştii şi organizaţiile mass-media acţionează responsabil şi nu abuzează de puterea pe care o au", se arată în raportul prezentat luni seara la Bruxelles şi citat de „Financial Times".
Concluzia la nivel general: o presă liberă şi pluralistă este crucială pentru democraţia europeană. Totodată însă, există mai mulţi factori care pot restricţiona această libertate, precum influenţele politice şi presiunile comerciale, se arată în raport.
Grupul de experţi conduşi de fosta preşedintă a Letoniei, Vaira Vike-Freiberga, acuză de asemenea „comportamentul nepotrivit al anumitor jurnalişti", o referire la angajaţii tabloidului News of World al mogului Rupert Murdoch. Un asemenea comportament poate submina credibilitatea întregului sector, avertizează autorii raportului.
Responsabilitatea pentru păstrarea libertăţii şi pluralismului mass-media revine statelor membre, dar şi Uniunea Europeană ar trebui să joace un rol important. „Nu poate există o democraţie reală la nivel europeană dacă libertatea presei nu e garantată pe tot cuprinsul spaţiului politic european", se mai arata in document.
Ce recomandă raportul? „În cazul unor încălcări importante ale libertăţii şi pluralismului presei într-un stat membru, instituţiile europene trebuie să poată acţiona. Într-o primă instanţă, prin numirea vinovaţilor". Apoi, în fiecare stat membru ar trebui să existe un consiliu independent al mass-media, care să aibă competenţa de a investiga plângeri şi să poată impune presei scrise și audiovizuale să prezinte scuze în anumite cazuri. Consiliile de presă ar trebui chiar să aibă puterea de a ridica unei persoane statutul de jurnalist.
Ele s-ar ghida după un set de valori convenite la nivel european şi ar fi monitorizate la rândul lor de Comisie.
Mai mult, raportul cere ca aderarea unui stat la Uniunea Europeană să fie condiționată de existența unei prese libere. Propune chiar și ca problema libertății presei să fie abordată în negocierile cu state terțe, chiar dacă acestea țin de comerț, o aluzie destul de transparentă la China.
Autorii raportului îl critică implicit şi pe premierul britanic pentru că nu a implementat automat propunerile formulate Brian Leveson referitoare la reglementarea presei britanice de către stat după scandalul Rupert Murdoch.
Cel mai probabil, recomandările vor atrage opoziţia mai multor instituţii de presă care se tem de intervenţii politice, comentează „Financial Times". Raportul european a creat deja controverse în Marea Britanie, criticată adesea de oficialii europeni pentru felul în care prezintă subiectele europene, comentează ziarul britanic „The Telegraph". Douglas Carswell, parlamentar conservator, a criticat raportul pentru „propunerile profund deranjante". „Să avem oficiali europeni care să controleze presa noastră independentă şi să se asigure că respectă valorile europene este pur şi simplu intolerabil", a explicat parlamentarul conservator, care a comparat recomandările cu ce se întâmplă în Iran.
Totuși, mai e până ca aceste recomandări să devină realitate. Vicepreşedintele executivului european, Neelie Kroes, a declarat că raportul este binevenit şi că problema creării asupra acestor consilii independente este una dintre priorităţile sale. Totuşi, ea a apreciat că Bruxelles-ul va avea nevoie de un timp pentru a „digera" sugestiile, înainte de a veni cu o propunere de directivă pentru supervizarea presei europene.
