Pe 15 iulie 2006, o mică echipă dintr-un startup numit Odeo lansa public o platformă bizară care permitea utilizatorilor să trimită mesaje de maximum 140 de caractere. Se numea Twitter. Jack Dorsey scrisese primul tweet încă din 21 martie același an — "just setting up my twttr" — dar abia în iulie produsul devenea accesibil oricui. Nimeni de la masa aceea nu bănuia că lucrul acela avea să ajungă, la un moment dat, o companie de 44 de miliarde de dolari.
Silicon Valley trăia încă din amintirea bulei dot-com
Anul 2006 era unul de optimism precaut. Nasdaq se târa pe la 2.100-2.400 de puncte, mult sub vârful de peste 5.000 atins în martie 2000, iar investitorii încă aveau cicatricele prăbușirii dot-com. Google intrase pe bursă cu doar doi ani înainte, în 2004, iar Facebook era o rețea închisă doar pentru studenți. Rata de referință a Fed urca spre 5,25%, cel mai ridicat nivel din acel ciclu.
În acest context, Twitter părea o glumă. Ce rost avea o rețea unde nu puteai scrie mai mult de două propoziții? Mulți analiști au ratat complet potențialul. Ceea ce nu vedeau atunci era că simplitatea era exact avantajul: constrângerea celor 140 de caractere forța comunicarea instantanee, iar asta se potrivea perfect cu explozia smartphone-urilor care avea să vină odată cu primul iPhone, în 2007.
De la un moft la infrastructura informației globale
Twitter a devenit locul unde știrile se sparg înaintea agențiilor de presă. Revoluții, crize financiare, decizii de bancă centrală — totul apărea acolo prima dată. La IPO-ul din 7 noiembrie 2013, acțiunile au fost prețuite la 26 de dolari, dar au deschis la 45,10 dolari, ducând capitalizarea la aproape 31 de miliarde de dolari în prima zi. Compania a strâns circa 1,8 miliarde de dolari.




