La ora 11:48, ora New York-ului, pe 2 august 2018, acțiunea Apple a trecut de 207,05 dolari — exact pragul de care era nevoie pentru ca firma condusă de Tim Cook să devină prima companie americană listată cu o valoare de piață de 1.000 de miliarde de dolari. Declanșatorul fusese raportul trimestrial publicat cu două zile înainte: venituri de 53,3 miliarde de dolari și un profit net de 11,5 miliarde, ambele peste așteptările Wall Street.
iPhone-ul scump care a împins acțiunea peste prag
Ceea ce a impresionat piața nu a fost neapărat numărul de telefoane vândute, ci prețul mediu de vânzare, urcat la aproape 724 de dolari pe unitate, împins de iPhone X, primul model de peste 1.000 de dolari. Apple demonstra că poate crește veniturile fără să vândă mai multe telefoane — un lucru pe care mulți analiști îl credeau imposibil. În plus, divizia de servicii, de la App Store la iCloud, aducea deja peste 9 miliarde de dolari pe trimestru.
Contextul bursier era favorabil. Indicele S&P 500 se apropia de maximele istorice, iar grupul FAANG — Facebook, Amazon, Apple, Netflix, Google — trăgea singur întreaga piață în sus. Fed-ul ridica dobânzile treptat, dobânda de referință fiind în jur de 1,75%-2%, dar banii erau încă ieftini și apetitul pentru tehnologie, imens. Puțini își imaginau atunci cât de departe avea să meargă lucrul acesta.
De la un trilion la trei, în doar câțiva ani
Pragul de 1.000 de miliarde a fost, retrospectiv, doar o oprire scurtă. În august 2020 Apple atingea 2.000 de miliarde, iar la începutul lui 2022 depășea, chiar dacă pentru scurt timp, 3.000 de miliarde de dolari. Momentul din 2018 a schimbat însă modul în care investitorii gândeau despre companiile de tehnologie: valoarea nu mai venea din active fizice, ci din ecosisteme, marje uriașe și fidelitatea clienților. Bilanțul Apple, plin de cash și cu programe agresive de răscumpărare de acțiuni, a devenit manual pentru orice CFO din Silicon Valley.
