Statul român continuă să cheltuiască anual peste 100 de milioane de euro pentru închirierea sediilor instituțiilor publice, în condițiile în care deține unul dintre cele mai mari portofolii imobiliare din țară.
O centralizare publicată de RA-APPS scoate la iveală, pentru prima dată după 1989, cine ocupă clădirile și terenurile administrate de stat, cât plătesc instituțiile publice și partidele politice și care sunt cele mai costisitoare contracte de închiriere. Datele arată că cele mai mari chirii sunt achitate de instituții centrale care funcționează în București, unele dintre ele plătind sute de mii de lei în fiecare lună doar pentru spațiile de birouri.
Consiliul Concurenței plătește cea mai mare chirie din România
În fruntea clasamentului se află Consiliul Concurenței, care achită aproximativ 463.000 de lei pe lună pentru sediul în care își desfășoară activitatea. Contractul reprezintă cea mai mare chirie lunară plătită de o instituție publică din România.
Pe locul al doilea se află Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), cu o chirie de aproximativ 411.000 de lei lunar, urmată de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), care plătește aproape 349.000 de lei în fiecare lună.
Statul plătește peste 100 de milioane de euro pe chirii. Clasamentul continuă cu:
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) – aproximativ 171.000 lei/lună;
Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor – aproximativ 130.000 lei/lună;
Autoritatea Electorală Permanentă, cu două contracte importante, de aproximativ 119.000, respectiv 105.000 lei/lună;
Curtea de Conturi și Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, fiecare cu chirii de aproximativ 111.000 lei lunar;
Ministerul Finanțelor, care achită aproape 95.000 de lei pe lună.
Ministere care plătesc milioane de euro pe an
Pe lângă contractele administrate de RA-APPS, alte instituții suportă costuri foarte ridicate pentru spațiile în care funcționează. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene plătește aproximativ 2,4 milioane de euro anual, echivalentul a aproape 200.000 de euro în fiecare lună, pentru sediile utilizate de angajați.
Și Curtea de Apel București figurează printre instituțiile cu cele mai mari cheltuieli, depășind un milion de euro pe an pentru spațiile închiriate destinate unor secții și arhive. La nivel național, instanțele și parchetele închiriază numeroase sedii, unele dintre acestea presupunând chirii lunare de zeci de mii de euro.
Partidele politice plătesc chirii modeste pentru terenurile statului
Lista RA-APPS arată și costurile suportate de principalele partide politice pentru folosirea unor terenuri și clădiri aflate în patrimoniul statului. PNL figurează cu trei contracte. Cel mai important este cel pentru sediul central din Aleea Modrogan, unde utilizează un teren de peste 20.000 de metri pătrați, pentru care plătește aproximativ 1.000 de euro pe lună. Organizațiile București și Ilfov achită chirii simbolice, de aproximativ 28, respectiv 27 de euro lunar. PSD utilizează terenul sediului central din Șoseaua Kiseleff, cu o suprafață de aproape 5.400 de metri pătrați, pentru o chirie de aproximativ 270 de euro pe lună. Filiala PSD Ilfov plătește aproximativ 46 de euro, iar PSD Sector 1 achită aproximativ 739 de euro și 421 de lei pentru un spațiu situat pe Bulevardul Magheru.
Printre cele mai ridicate chirii din zona partidelor se numără cea achitată de PUSL, care folosește o clădire de aproape 800 de metri pătrați și un teren de aproape 2.800 de metri pătrați în Șoseaua Kiseleff, pentru aproximativ 5.855 de euro pe lună. Pro România plătește aproape 3.900 de euro lunar, iar Partidul Mișcarea Populară achită aproximativ 2.800 de euro și peste 2.300 de lei pentru sediul utilizat. În document apare și USR, care utilizează un spațiu de 41 de metri pătrați într-o vilă din Șoseaua Kiseleff.
Un patrimoniu uriaș, dar costuri care rămân ridicate
Paradoxul este că statul român administrează, prin RA-APPS și alte instituții, mii de clădiri și terenuri, însă numeroase ministere, agenții și autorități continuă să funcționeze în spații închiriate.
Specialiștii în administrație publică susțin că această situație este rezultatul lipsei unei strategii unitare privind patrimoniul statului, al degradării unor imobile aflate în proprietatea publică și al reorganizărilor succesive ale instituțiilor centrale. În multe cazuri, renovarea sau consolidarea unor clădiri existente ar necesita investiții consistente, motiv pentru care autoritățile aleg soluția închirierii.
Prima radiografie completă după 1989
Lista publicată de RA-APPS reprezintă prima centralizare completă făcută publică după 1989 privind utilizarea patrimoniului imobiliar administrat de stat. Documentul oferă o imagine detaliată asupra chiriașilor, suprafețelor ocupate, adreselor și valorii contractelor.
