România se confruntă cu una dintre cele mai grave crize hidrologice din ultimele decenii, iar efectele se propagă direct în sistemul energetic național. După instituirea stării de alertă în sectorul energetic și oprirea unui reactor de la CNE Cernavodă, specialiștii avertizează că debitul Dunării ar putea coborî, în 6 august, sub minimul istoric al lunii august 2003.

Administrația Națională Apele Române estimează că fluviul va ajunge la intrarea în țară la un debit mai mic de 1.600 de metri cubi pe secundă, prag considerat până acum reperul minim pentru această perioadă a anului. În prezent, debitul este de aproximativ 1.550 mc/s, de aproape trei ori sub media multianuală a lunii august, de 3.900 mc/s.

Urmează două săptămâni decisive

Hidrologii avertizează că următoarele două săptămâni vor fi decisive atât pentru alimentarea cu apă, cât și pentru producția de energie.

Lipsa precipitațiilor din România și din bazinul superior al Dunării menține presiunea asupra fluviului, iar efectele secetei se resimt deja pe majoritatea râurilor importante din țară.

Există însă și o veste încurajatoare. Precipitațiile căzute în ultimele zile în Austria au dus la creșterea debitelor râurilor, însă unda de apă va ajunge la intrarea Dunării în România abia peste aproximativ șapte zile, iar în zona Cernavodă după încă cinci zile.

Chiar și în acest scenariu, specialiștii estimează doar o stabilizare sau o ușoară creștere a debitului, până în jurul valorii de 1.600 mc/s, nivel care rămâne mult sub valorile normale pentru această perioadă.

Operațiune de urgență pentru salvarea Cernavodă

Pentru a evita oprirea completă a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, autoritățile pregătesc o intervenție hidrotehnică fără precedent.

După măsurătorile realizate de Forțele Navale Române, urmează scufundarea controlată a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră în puncte prestabilite, astfel încât o parte mai mare din debitul Dunării să fie direcționată spre Dunărea Veche, de unde este alimentată centrala nucleară.

În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos desfășoară lucrări de dragaj în zona Brațului Bala.

Specialiștii avertizează însă că operațiunea este extrem de complexă și nu există garanția că efectul hidraulic urmărit va putea fi obținut integral în condițiile unui nivel atât de redus al fluviului.

Criza lovește și alte țări

Problema nu este exclusiv românească.

Ungaria a fost nevoită să oprească treptat centrala nucleară de la Paks, care asigură aproximativ 40% din producția de energie electrică a țării. Autoritățile de la Budapesta au anunțat că este pentru prima dată în ultimii 44 de ani când instalația este oprită complet din cauza nivelului prea scăzut al Dunării.

Și acolo, reactoarele folosesc apa fluviului pentru răcire, iar temperaturile extreme și seceta au făcut imposibilă menținerea funcționării în condiții normale.

Seceta afectează și alimentarea cu apă

Problemele nu se limitează la producția de energie.

Apele Române avertizează că râurile din Crișana, Banat, Oltenia, Muntenia și Moldova înregistrează debite foarte scăzute, iar în unele zone din vestul țării au început deja fenomenele de secare.

Autoritățile iau în calcul introducerea unor restricții temporare la alimentarea cu apă, în special în mediul rural, unde multe fântâni au început să sece.

Rezerva strategică a României rămâne reprezentată de principalele 40 de lacuri de acumulare, care sunt umplute în proporție de aproximativ 70%.

Apel la economisirea apei și energiei

În acest context, autoritățile cer populației să reducă atât consumul de apă, cât și pe cel de energie electrică.

Recomandarea este ca apa potabilă să nu fie folosită pentru udarea grădinilor, spălarea curților sau a autoturismelor, iar consumul de electricitate să fie limitat mai ales în intervalele de vârf din timpul serii.

Miza este menținerea funcționării infrastructurii energetice critice și asigurarea alimentării cu apă într-o perioadă pe care hidrologii o descriu drept una fără precedent pentru România.