Consiliul General al Municipiului București a aprobat mandatarea reprezentanților Primăriei Capitalei în Adunarea Generală a Acționarilor STB pentru declanșarea procedurii de insolvență a Societății de Transport București. Hotărârea a fost adoptată cu 39 de voturi pentru și șapte abțineri, în contextul în care primarul general Ciprian Ciucu susține că operatorul de transport se află într-o stare de „insolvență nedeclarată” încă din 2020.
Datorii de peste 1,6 miliarde de lei
Edilul afirmă că măsura este necesară pentru a împiedica agravarea situației financiare a companiei și pentru a proteja atât serviciul public de transport, cât și bugetul Capitalei.
Potrivit datelor prezentate de Ciprian Ciucu și confirmate în linii mari de conducerea STB, compania a acumulat obligații totale de aproximativ 1,65-1,72 miliarde de lei.
Cea mai mare parte a datoriei este reprezentată de obligațiile fiscale către ANAF, estimate la aproximativ 1,43-1,49 miliarde de lei, la care se adaugă peste 223 de milioane de lei datorii către furnizori. Din obligațiile fiscale, peste 400 de milioane de lei reprezintă penalități și accesorii acumulate în timp.
Primarul susține că problemele au început în momentul în care STB nu a mai virat către stat TVA-ul, impozitul pe venit și contribuțiile sociale reținute de la angajați, în timp ce compania a continuat să funcționeze prin subvențiile acordate anual de Primăria Capitalei.
Litigiul privind cele 40 de tramvaie poate genera penalități uriașe
Una dintre cele mai mari vulnerabilități financiare ale companiei este litigiul privind contractul pentru achiziția a 40 de tramvaie de la Electroputere VFU Pașcani, companie din cadrul GRAMPET Group.
Licitația a fost lansată în 2019, iar asocierea condusă de VFU Pașcani a fost declarată câștigătoare în 2020, însă contractul nu a mai fost semnat. Ulterior, STB a încercat anularea procedurii, ceea ce a generat procese și penalități.
Potrivit calculelor prezentate de primarul general, penalitățile au ajuns la 0,5% pe zi din valoarea contractului, ceea ce înseamnă aproximativ 1,5 milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere.
Estimările prezentate de edil indică faptul că penalitățile totale ar putea depăși un miliard de lei, dintre care aproximativ 905 milioane de lei provin doar din perioada 5 decembrie 2024 – 20 iulie 2026.
GRAMPET propune o înțelegere
În acest context, GRAMPET Group a anunțat că este dispus să renunțe la aproximativ 90% din creanța estimată la circa 200 de milioane de euro.
Compania condiționează însă această reducere de:
semnarea contractului câștigat de Electroputere VFU Pașcani;
actualizarea valorii contractului cu rata inflației;
implicarea și a celorlalți creditori ai STB într-un acord similar.
Potrivit grupului, soluția ar permite evitarea insolvenței și, în același timp, construirea tramvaielor în România.
Critici privind funcționarea TPBI
Primarul general atribuie o parte din responsabilitate și Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București–Ilfov (TPBI).
Ciprian Ciucu susține că deciziile privind organizarea transportului și aprobarea costurilor au fost influențate politic și că Bucureștiul suportă aproximativ 90% din costurile transportului metropolitan din județul Ilfov, estimate la circa 230 de milioane de lei anual.
Totodată, edilul reclamă existența unor trasee suprapuse și lipsa unei optimizări reale a rețelei de transport.
Aceste afirmații reprezintă poziția exprimată de primarul general, fără ca în prezent să fie prezentat și un punct de vedere oficial al TPBI.
Acuzații privind managementul companiei
Primarul susține că STB a fost afectată ani la rând de politizare, angajări pe criterii politice și sindicale, lipsa digitalizării și existența unor structuri administrative supradimensionate.
În schimb, acesta afirmă că eventualele măsuri de reorganizare nu ar trebui să afecteze personalul care asigură efectiv transportul public, respectiv șoferii, vatmanii și personalul tehnic.
Costuri mai mari decât în alte orașe
Potrivit datelor prezentate de primarul Capitalei:
veniturile din bilete și abonamente acoperă doar 17-19% din costurile STB;
la Varșovia acest procent este de aproximativ 30%;
la Paris ajunge la aproximativ 37%.
De asemenea, costul mediu al unui kilometru parcurs de STB este estimat la 16,69 lei, comparativ cu:
12,52 lei în Cluj-Napoca;
19,50 lei pentru tramvaie în Cluj;
19,65 lei în Oradea;
20,87 lei în Craiova.
Ce presupune insolvența
Potrivit scenariului prezentat de Ciprian Ciucu, intrarea în insolvență nu înseamnă oprirea transportului public și nici falimentul automat al societății.
Procedura ar presupune:
numirea unui administrator judiciar;
suspendarea executărilor silite și a popririlor;
elaborarea unui plan de reorganizare;
posibilitatea renegocierii sau restructurării unei părți din datoriile istorice;
analizarea și, dacă este cazul, denunțarea contractelor considerate păguboase.
Primarul susține că astfel subvențiile acordate de Primăria Capitalei ar putea fi utilizate cu prioritate pentru plata salariilor, a energiei electrice, carburanților și pieselor necesare funcționării transportului public.
Conducerea STB a anunțat, la rândul său, că are în vedere măsuri de reorganizare internă, digitalizare și reducere a risipei, în încercarea de a stabiliza situația financiară a societății.
