Pentru prima dată în România, Institutul Național de Statistică a decis să includă cheltuielile pentru jocuri de noroc în calculul ratei inflației.
Jocurile de noroc, incluse în calculul inflației de către Institutul Național de Statistică
Decizia INS vine pe fondul creșterii sumelor jucate de români, cheltuieli care au devenit frecvente în bugete pentru a fi urmărite oficial în ”coșul” de consum. În luna ianuarie, rata inflației calculată de INS a fost de 9,6%, iar printre produsele și serviciile analizate s-au regăsit și biletele la loto sau pariurile sportive. Conform datelor Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, românii au cheltuit într-un an peste 18 miliarde de lei pe acest tip de divertisment. Cifrele detaliate arată amploarea fenomenului: 11,5 miliarde lei cheltuiți pe jocuri de noroc online, 5,8 miliarde lei la aparate tip slot-machine și 915 milioane lei, pariuri sportive într-un singur an. Numai în prima jumătate a anului 2025, românii au cheltuit peste 5,5 miliarde de lei, sumă comparabilă cu bugetele cumulate ale unor ministere. În plus, doar la o extragere loto din ultima perioadă, românii au cumpărat peste un milion de bilete, cheltuind aproximativ 12 milioane de lei.
INS a inclus în coșul de consum biletele la loto și pariurile sportive, iar datele arată că prețurile acestora au crescut cu 2,6% față de finalul anului trecut. Includerea lor în calculul inflației arată că jocurile de noroc nu mai sunt un fenomen marginal, ci o cheltuială constantă pentru milioane de români.
Românii cheltuiesc online la jocuri de noroc aproximativ 3,1% din totalul sumelor jucate la nivel mondial: „Mulți se joacă bani absolut necesari”
Specialiștii atrag atenția că fenomenul afectează în special familiile cu venituri mici. Economistul Adrian Asoltanie spune că, în multe cazuri, oamenii speră să scape de problemele financiare prin noroc, riscând bani esențiali: ”Într-un context de sărăcie și lipsă de educație financiară, oamenii cred că îi pot scoate din situația grea. De multe ori, banii jucați sunt bani absolut necesari – de chirie sau de facturi.” Acesta subliniază că în localități ori cartiere sărace, acolo unde oamenii sunt mai vulnerabili. apar ca ciupercile case de pariuri și cazinouri.
Statistica arată un paradox economic- românii cheltuiesc online la jocuri de noroc aproximativ 3,1% din totalul sumelor jucate la nivel mondial. Asta deși economia României reprezintă doar 0,33% din economia globală.
