Până în urmă cu opt luni, plasarea economiilor în lei la bănci, cu o dobândă de 6% pe an, era o opțiune convenabilă. Rata anuală a inflației coborâse chiar și până în 2%, situație ce îi oferea României, pentru prima dată în 22 de ani, avantajul de a privi de sus alte state din Uniunea Europeană (UE), mai exact de la înălțimea locului trei. Dar a urmat destul de repede un picaj dureros, până la o infla­ție de 5,3%, în septembrie a.c., provocat de o vară secetoasă, de instabilitatea politică ce a slăbit serios moneda na­țio­nală și, peste toate acestea, de scumpirea barilului de țiței care a dus pre­țurile mult în sus. De altfel, țara noastră s‑a evidențiat prin cea mai mare creștere de prețuri din Uniune, ex­cluzând Ungaria, a cărei inflație a atins 6%, din cauza majorării TVA. Banca Națională a României (BNR) a scăpat din mâini inflația, care a depășit cu mult rata anuală prognozată de banca centrală pentru acest an, de 3,2%. Astfel, inflația a evaporat practic randamentele de 6% la depozitele la termen în lei, oferit de cele mai multe bănci, sau, în cel mai fericit caz, câștigul a fost de 1%, în cazul unei dobânzi de 7%, cumulat cu neperceperea comisionului de închidere a depozitului de către insti­tuția de credit sau de retragere a economiilor la data scadenței. Un calcul simplu arată că, la o dobândă de 6%, după plata impozitului de 16% către stat și 0,5% comisionul de retragere, mai rămân cam 4,5%, așadar, sub rata anuală a inflației, ba chiar mic­șo­rează suma economisită. Nu luăm în calcul conturile de economii, deoarece aici dobânzile sunt mult mai mici decât cele acordate la depozitele la termen.

 


TREI SOLUȚII. Oricine se gândește că într‑o asemenea situație, când inflația explodează pur și simplu, băncile ar trebui să crească și ele dobânzile la depozite. Dar bancherii spun clar că așa ceva nu se va întâmpla, pentru că o creștere a dobânzilor la depozite înseamnă și o creștere a dobânzilor la credite. Mai mult, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, este de părere că nu se justifică, în acest moment, o creștere a dobânzilor, pentru că rata inflației a avut doar o creștere secvențială. Dobânda la depozite este real‑pozitivă, ține să sublinieze Vasilescu, și nu negativă. Consilierul explică faptul că, atunci când se discută despre dobândă, „avem în calcul un compas anual de 12 luni“, iar la începutul acestui an, în ianuarie, am avut cea mai mică inflație din ultimii 22 de ani. Cu toate acestea, BNR a revizuit prognoza, pentru sfârșitul lui 2012, respectiv o rată anuală a inflației de 5,1%. Mulți economiști se așteaptă, însă, la o inflație mai mare, de 5,5%, și susțin că nu au fost luați deloc prin surprindere de creșterea inflației, în condițiile în care cererea din economie este încă mică, și asta din 2009. Potrivit analiștilor, creșterea inflației este un indiciu de înrăutățire a economiei, de aceea nici nu consideră realistă prognoza guvernului privind o creștere economică, în 2013, de 2%. Cei mai mulți analiști mizează pe o cifră de 0,5%, pentru anul viitor, adică pe stagnare.


Ar fi cel puțin trei arme de contracarare a atacului inflației asupra economiilor: fie se deschid depozite în euro, mai ales dacă banii sunt destinați unor cheltuieli viitoare sau investiții tot în euro, fie se cumpără unități de fond la diverse fonduri mutuale (de obligațiuni, monetare, diversificate, de acțiuni), fie se plasează banii în fonduri închise care investesc în imobiliare sau artă, dar aici disponibilitățile financiare pornesc de la 50.000 de lei în sus, fie se achiziționează aur. Trebuie menționat că nu ne referim la sume impresionante care, de regulă, sunt lăsate pe mâinile unor private bankeri.

 


ECONOMII ÎN EURO. Bancherii sfătuiesc ca economiile să fie făcute în moneda în care vor fi cheltuite. Pentru investiții ei recomandă depozitele în euro, în timp ce pentru cheltuieli, pentru produse de consum, depozitele în lei. Depozitele la termen în euro pot avea o dobândă de peste 5% pe an, iar perioada de scadență pleacă de la trei‑patru luni și poate ajunge chiar la ani. Băncile care oferă randamente bune la depozitele în euro sunt cele cu capital grecesc, Alpha Bank, Piraeus Bank, Banca Românească sau Bancpost, dar și bănci, precum Volksbank, cu capital austriac. De regulă aceste bănci vin cu dobânzi mari și la depozitele în lei. La un depozit în euro, cu scadență la 16 săptămâni, Alpha Bank oferă, de exemplu, o dobândă de 5,36%, în timp ce Piraeus Bank, de 4,90%, pentru un depozit la termen de 12 luni. Banca Românească acordă o dobândă de 4,88%, la un depozit la 120 de zile, în timp ce concurența austriacă, Volksbank, oferă o dobândă de 4,50% la un depozit la 12 luni.

 


FONDURI MUTUALE. Fondurile deschise de investiții sunt entități ce au ca obiectiv acumularea de bani de la un număr mare de investitori, bani admi­nis­trați cu scopul ob­ți­nerii unui randament cât mai mare, în condițiile de risc stabilite în prospectul fondului respectiv. Profitul este redistribuit clienților prin răscumpărarea de către aceștia a unităților de fond. Plasamentele într‑un fond mutual presupun cumpărarea unităților de fond, care sunt emise în mod continuu și pot fi răscumpărate oricând. Pe timp de criză, sunt căutate randamentele stabile, astfel că fondurile de obligațiuni devin promițătoare, pe fondul volatilității ridicate și al impredictibilității piețelor de capital. Fondul BCR Obligațiuni, de exemplu, administrat de Erste Asset Mana­gement, oferă un randament, de la începutul lui 2012, de 6,36%, iar câștigul pe un an ajunge la 7,33%. Certinvest Obligațiuni oferă un randa­ment de 6,9%, într‑un an, în timp ce BT Obligațiuni, de 6,2%. Unul dintre cele mai vechi fonduri mutuale de pe piață, fondul mixt Napoca, administrat de SAI Globinvest, a asigurat un randament, de la începutul lui 2012, de 8,1%. În timp ce fondurile cu vechime nu se dezmint, apar altele noi pentru clienții de retail. De exemplu, ING Bank a lansat, luna trecută, fonduri mutuale pentru clienții care doresc să își plaseze o parte din bani pe piețele internaționale. Experiența pe piețele străine este confirmată, de exemplu, de fondul ING International Romanian Equity, care investește în principalii indici bursieri din România, Polonia, Cehia și Ungaria, și care a adus un randament, de la începutul acestui an, de 14%.


Activele nete ale fondurilor locale au crescut în octombrie a.c. cu 1,1% față de luna anterioară, până la 1,890 milioane de euro, cu 31 milioane de euro mai mult față de septembrie a.c., potrivit datelor Asociației Administratorilor de Fonduri.

 


FONDURI ÎNCHISE. Sunt cele care investesc în active netra­diționale, precum valute, imobiliare sau artă și care se adresează și persoanelor cu un profil de risc ridicat. În primele nouă luni ale lui 2012, aceste fonduri au adus un randament în jur de 30%. Cel mai spectaculos câștig, în perioada menționată, l‑a adus fondul BT Invest, administrat de BT Asset Management, fiind de 29,36%. Fondul de investiții în artă, administrat de Certinvest, a avut un randament de 7,8%, în timp ce fondul în imobiliare, de 6%. La sfârșitul lunii septembrie 2012, activele nete ale fondurilor închise totalizau 395 milioane de lei, cu peste 50% mai mult față de începutul acestui an. În octombrie 2012, volumul activelor nete deținute de cele 20 de fonduri închise s‑a apreciat cu 2,9%, până la valoarea de 407,4 milioane de lei, adică 89,9 milioane de euro.


AUR. Acesta rămâne, în continuare, o modalitate de protecție împotriva deprecierii leului, inflației, a insta­bilității politico‑economice, dar și o alternativă in­ves­tițională. Specialiștii se aș­teaptă ca Banca Centrală Europeană, Rezerva Federală Americană și alte insti­tuții similare să continue să pompeze bani în sistemele financiare afectate de criză datoriilor, fapt care influențează pozitiv cotațiile aurului. Analiștii de la Standard&Poor’s estimează o tendință de creștere a prețului aurului, până la aproximativ 1.900 dolari/uncie, la sfârșitul acestui an. Și un studiu realizat de Bloomberg, în rândul traderilor, arată că prețul aurului ar putea ajunge, la finalul lui 2012, la 2.000 de dolari uncia, ceea ce ar reprezenta un avans de 41% în acest an, cel mai mare din ultimii 30 de ani. În ultimii zece ani, valoarea aurului s‑a apreciat cu 550%. Pe lângă posibilitatea de a achiziționa aur fizic, se pot cumpăra, din octombrie 2012, și certificate index ce urmăresc evoluția aurului fizic și care aduc același randament cu aurul fizic, fără costuri suplimentare legate de depozitare, asigurare, transport sau evaluare, lansate în premieră de BCR. Co­ta­țiile certificatelor se modifică în permanență, în funcție de evoluția prețului unciei de aur și de evoluția cursului dolar american/leu. Un certificat este echivalentul valorii unui gram de aur. La lansarea acestor certificate, de exemplu, valoarea era de circa 192 de lei, atât cât reprezenta, la acel moment, valoarea unui gram de aur. Certificatele pot fi tranzacționate și online, prin intermediul platformei BCR Broker. Aur fizic poate fi achiziționat și de la Piraeus Bank.