România riscă un nou conflict cu Comisia Europeană, după ce Executivul comunitar a deschis o investigație aprofundată privind despăgubirea de 42,2 milioane de euro, plus dobânzi și alte costuri, pe care statul român a fost obligat să o plătească unui grup de investitori în energie solară.

Miza este uriașă: Bruxelles-ul verifică dacă plata făcută de România reprezintă, de fapt, un ajutor de stat incompatibil cu regulile Uniunii Europene. Dacă această concluzie va fi confirmată, statul ar putea fi obligat să oprească aplicarea hotărârii arbitrale sau chiar să recupereze banii deja plătiți.

Cum s-a ajuns aici

Litigiul își are originea în modificările aduse de România schemei de sprijin prin certificate verzi, începând cu anul 2013, conform 2eu.brussels.

Zece investitori care dețin participații în cinci parcuri fotovoltaice au susținut că schimbarea regulilor le-a redus veniturile estimate în momentul realizării investițiilor și au dat România în judecată în baza Tratatului privind Carta Energiei.

În februarie 2024, tribunalul arbitral le-a dat dreptate și a decis că România a încălcat tratatul internațional, obligând statul să achite despăgubiri de 42,2 milioane de euro, la care se adaugă dobânzi și alte costuri.

Ulterior, România a informat Comisia Europeană că a transferat banii într-un cont deschis în numele beneficiarilor.

De ce intervine Comisia Europeană

Executivul european consideră, în această etapă preliminară, că despăgubirea ar putea reprezenta un avantaj economic selectiv acordat din resurse publice, ceea ce ar putea însemna ajutor de stat incompatibil cu piața internă.

Potrivit Comisiei, investitorii ar primi o compensație pe care alte companii aflate într-o situație comparabilă nu o beneficiază, ceea ce poate afecta concurența și schimburile comerciale din Uniunea Europeană.

Bruxelles-ul subliniază însă că investigația este abia la început și nu stabilește încă faptul că plata este ilegală.

Un alt aspect sensibil: arbitrajul dintre state membre

Investigația nu vizează doar despăgubirea, ci și baza juridică a acesteia.

Litigiul este unul între investitori din Uniunea Europeană și un stat membru, România, ceea ce îl transformă într-un arbitraj intra-UE.

Comisia amintește că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit, prin hotărârile Achmea (2018) și Komstroy (2021), că astfel de mecanisme arbitrale sunt incompatibile cu dreptul european, deoarece ocolesc sistemul judiciar al Uniunii și competența exclusivă a CJUE de a interpreta legislația europeană.

Din acest motiv, Bruxelles-ul analizează dacă punerea în aplicare a hotărârii arbitrale respectă dreptul Uniunii.

Ce poate urma

În perioada următoare, România și toate părțile interesate vor putea transmite observații Comisiei Europene.

Abia după analizarea acestora va fi luată o decizie finală.

Dacă Executivul european va concluziona că despăgubirea reprezintă un ajutor de stat incompatibil, România ar putea fi obligată fie să nu mai execute hotărârea arbitrală, fie chiar să recupereze sumele deja plătite, dacă vor fi îndeplinite condițiile juridice pentru o astfel de măsură.

În acest moment însă, Comisia nu a dispus recuperarea banilor și nu a stabilit că România a încălcat legislația europeană.

Cum a început disputa

Schema certificatelor verzi a fost introdusă de România pentru a încuraja investițiile în energia regenerabilă, oferind producătorilor certificate care puteau fi valorificate pe piață, generând venituri suplimentare față de vânzarea energiei electrice.

Schema a fost aprobată de Comisia Europeană în 2011, însă autoritățile române au modificat-o începând din 2013, prin reducerea și amânarea acordării unor certificate verzi.

Aceste modificări au fost, la rândul lor, aprobate ulterior de Comisia Europeană în 2015 și 2016, însă investitorii au susținut că schimbarea regulilor după realizarea investițiilor le-a afectat rentabilitatea și au cerut despăgubiri.

Cazul deschis acum de Comisia Europeană nu pune sub semnul întrebării energia solară sau schema certificatelor verzi în ansamblu, ci urmărește să stabilească dacă despăgubirea acordată investitorilor respectă regulile europene privind ajutoarele de stat și jurisprudența privind arbitrajele dintre investitori și state membre ale Uniunii Europene.