Cea dintîi îşi exprimă părerea despre Grecia în paginile cotidianului LE FIGARO. Locuitorii Republicii Elene ar fi campioni în măsluirea impozitelor, în promovarea economiilor paralele, au o imagine foarte superficială despre stat şi despre soldiaritatea colectivă – practici care datează din secolul al XIX-lea, cînd s-a întemeiat Grecia modernă. Dacă ţara vrea să rămînă în Uniunea Europeană, ea trebuie să se reformeze din temelii. Ar fi un precedent periculos dacă Grecia ar fi lăsată de izbelişte de către Europa, dar aceasta din urmă ar putea supravieţui şi fără cea dintîi. Situaţia inversă nu este într-atît de sigură. Grecii doresc să păstreze moneda comună şi, prin urmare, teama de cleştele economiilor ar trebui să fie mai mică decît cea de a fi daţi afară din zona monetară. Acesta este mesajul care trebuie să le fie adresat grecilor, într-o formă adecvată – recomandă ziarul francez citat, făcînd aluzie la avertismentele lansate la început de săptămînă de Madame Lagarde, şefa FMI, citata de Deutsche Welle.
Sîmbătă însă, Günter Grass a lansat un cu totul alt mesaj într-o poezie publicată, ca şi cea precedentă, despre Israel, tot în SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, sub titlul Ruşinea Europei. Din textul laureatului Nobelului pentru Literatură, presărat cu trimiteri la personaje ale mitologiei, literaturii şi filozofiei elene, reiese că Grecia ar fi victima unei politici europene false. Fără această ţară, care i-a împrumutat Europei leagănul şi i-a configurat spiritul, continentul riscă să-şi piardă identitatea spirituală.
Suplimentul literar al cotidianului DIE WELT – care apare în fiecare sîmbătă - publică un eseu pornind de la ipoteza că Europa s-ar fi rătăcit, s-ar afla în derută. Indiciile acestei „debusolări" ar fi alterarea unui proiect de viitor, devenit simplă ideologie, transformarea monedei euro în măr al discordiei. Cît despre politică, în loc să dea dovadă de realism, ea se refugiază în ultima utopie.


