Money Magazine: Ați fost numit director general al Metrorex relativ recent. În această calitate, care este părerea dumneavoastră despre metroul bucureștean?
Gabriel Sburlan: Ne aflăm în primele 50 de metrouri din lume ca și date tehnice, respectiv lungimea rețelei de metrou, număr de stații și număr de călători transportați. Țările din regiune nu sunt înaintea noastră. Sofia, Varșovia, chiar și Budapesta au o rețea mai mică de metrou. Însă, la Budapesta există o rețea de trenuri suburbană, care compensează într‑un fel rețeaua de metrou, vine practic în completarea rețelei de metrou, ceea ce noi nu avem deocamdată. Există, totuși, un plan cu centura Bucureștiului: vor fi trenuri suburbane asigurate de către CFR Călători. Ministerul Transporturilor coordonează această activitate privind implementarea unui sistem intermodal – centura Capitalei, rețeaua de metrou și liniile RATB adiacente –, astfel încât călătorii să poată folosi metroul, trenurile suburbane și transportul auto. Vor fi stații pe linia de centură, iar metroul va ajunge în câteva puncte importante.


Care sunt principalele proiecte acum?
La acest moment, metroul are în derulare trei mari proiecte de infrastructură. Primul tronson este Magistrala 5, Râul Doamnei – Eroilor, unde sunt în execuție zece stații. Se preconizează că acest proiect va fi terminat în perioada 2015–2016 și va asigura legătura dintre Drumul Taberei cu centrul orașului și cu zonele adiacente. Ne așteptăm ca pe această linie să fie transportați până la 400.000 călători zilnic. După finalizarea acestui tronson, vom continua cu tronsonul 2, Eroilor – Pantelimon, pentru care avem obținut un credit de finanțare de la BEI, și sperăm ca până în 2019 linia să fie operabilă. Practic, va lega Bucureștiul de la Est la Vest și va rezolva problemele de trafic din zona Academiei Militare.

Mai sunt probleme în Drumul Taberei? La un moment dat, s‑a spus că lucrările au fost oprite de către constructori.
Acum avem achitate toate facturile către constructori, avem sumele necesare anul acesta pentru decontarea lucrărilor efectuate, urmând ca anul viitor să fie asigurate sumele în bugetul de venituri și cheltuieli. Valorile estimate pentru 2013 sunt un pic mai mari pentru că, în afară de lucrările la Magistrala 5, avem încheiat un contract pentru extinderea Magistralei 4 – Gara de Nord, Parc Bazilescu –, cu încă două stații de metrou și un depou pentru mentenanța trenurilor. În afara depoului am prevăzut și un punct intermodal, cu o parcare care va avea în jur de 300 de locuri, astfel încât să asigurăm o continuitate pentru călători. Pentru Magistrala 4 contractul a fost semnat anul acesta și are termen de finalizare 2014, valoarea proiectului fiind de circa 700 milioane de lei. Mai avem un proiect, Linia 6, care va lega aeroportul Otopeni de Gara de Nord prin stația 1 Mai. Pentru acest proiect avem contractate serviciile de consultanță, urmând ca la începutul anului viitor să demarăm procedura de achiziție pentru lucrările de infrastructură. În ceea ce privește finanțarea lui, am primit un împrumut de la guvernul japonez. A fost singurul proiect selectat. Ne așteptăm la 150.000 de călători zilnic pentru că nu atinge zone foarte populate ale Capitalei.


Dar proiectul pentru achiziția de material rulant în ce stadiu se află?
Avem încheiat un contract cu firma CAF din Spania pentru achiziționarea a 16 trenuri noi care vor începe să sosească de anul viitor – în august vor intra în exploatare –, și vrem să mai cumpărăm încă opt tot de la această firmă. Vor avea un design foarte atrăgător, albe cu o dungă albastră. Altfel spus, vor rămâne trenuri vechi doar pe Magistrala 4. Acum, în inventar sunt 77 de trenuri, alcătuite din șase vagoane, dintre care 44 sunt noi, de la Bombardier, și 33 sunt vechi, marca IVA (fosta întreprindere de Vagoane Arad – n.r.).
În afară de proiectele pe care le‑ați punctat, ați investit și în achiziția de lifturi. Care este valoarea unui lift?
Valoarea unui lift este în jur de un milion de lei, cu tot ce înseamnă lucrările pentru montarea lui. Sunt condiții deosebite pentru montarea lor, mai ales că stațiile de metrou construite înainte de 1990 nu au avut prevăzute cel puțin două sisteme cum ar fi lifturile și escalatoarele. Până acum au fost montate 72 de lifturi în 35 de stații, iar în probe se află alte 15 lifturi, care vor fi puse în funcțiune până la finele anului.


În cele din urmă, când va trece Metrorex la Primăria Capitalei?
Încă sunt discuții cu Primăria, mai multe detalii nu pot da.


Cât despre costurile companiei, cum se împart acestea într‑un an?
Suntem un mare consumator de energie. Energia, care înseamnă circa 10% din bugetul de venituri și cheltuieli, s‑a scumpit cu 38% de anul trecut și până acum și poate că acesta a fost un element important care a dus la mărirea tarifelor la metrou. Mai sunt și costurile cu mentenanța materialului rulant – în jur de 25–30% din buget, în timp ce salariile acoperă 40%, restul însemnând costurile cu exploatarea.


În prezent, veniturile din încasări cât acoperă din veniturile necesare societății pentru dezvoltare, din punctul de vedere al exploatării?
În jur de 40%. Toate metrourile din lume sunt subvenționate, iar subvenția variază între 50 și 80%. Noi ne situăm undeva la o subvenționare medie, în jur de 60%. În completarea veniturilor din încasări mai avem venituri din publicitate și încheiere de spații comerciale, aproximativ 10% din totalul bugetului de venituri și cheltuieli. Facem eforturi pentru a atrage mai multă publicitate, astfel încât să diminuăm valoarea subvenției. Prețul călătoriei este de 2 lei, ceea ce înseamnă 0,44 eurocenți, față de un preț mediu, în Vest, de un euro. De aceea, transportul cu metroul este unul social, subvenționat de Guvern.


Strategia Metrorex, construită până în 2030, prevede ca metroul să poată transporta atunci 1,5 milioane de călători zilnic. Cât de posibil este acest lucru?
Noi încercăm ca toate programele de investiții propuse să se încadreze în acest timp. Dar, în primul rând, trebuie să avem asigurate fondurile necesare pentru dezvoltarea metroului. Știm cu toții că Bucureștiul este un oraș foarte condensat, cu mari probleme de trafic și de poluare, iar metroul este un mijloc de transport ecologic, ideal pentru un oraș european dezvoltat. Dacă rețeaua de metrou, până în 2030, va cuprinde toate proiectele noastre de investiții, la finalizare se preconizează a fi transportați între un milion și 1,5 milioane de călători pe zi. Cu mențiunea că proiectele noastre vizează nu doar orașul București, ci și zonele limitrofe, spre Băneasa, spre Voluntari. Acum, metroul bucureștean are patru magistrale în exploatare, 70 de kilometri de cale dublă de metrou și 51 de stații. Iar în 2030 rețeaua de metrou va ajunge la 150 de kilometri și în jur de 180 de stații.


Câți pasageri sunt transportați acum?
În zilele lucrătoare transportăm în jur de 650.000, adică 40% din tot ce se transportă în Capitală.


Când ați mers prima oară cu metroul?
În 1983, când eram student. Stăteam în complexul studențesc din Regie și mergeam la cursurile de dansuri populare, la Ansamblul Doina al studenților. Am făcut 12 ani dansuri. O altă pasiune a mea este fotografia. Practic, am ajuns la 10.000 de poze.