Ministerul Muncii a anunțat modificarea normelor de aplicare ale Legii 156/2000, care reglementează protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate. Printre principalele schimbări se numără clarificarea noțiunii de „muncă în străinătate” și stabilirea unor reguli mai stricte în ceea ce privește costurile de cazare și transport pentru lucrătorii sezonieri.
Clarificarea noțiunii de „muncă în străinătate”
Una dintre modificările semnificative aduse prin acest proiect este definirea expresă a termenului „muncă în străinătate”, care va include statele membre ale Uniunii Europene, Spațiul Economic European, Confederația Elvețiană și orice alt stat membru al Organizației Internaționale a Muncii. Până în prezent, termenul „străinătate” nu era detaliat în aceste norme, ceea ce a dus la confuzie în aplicarea reglementărilor.
Obligațiile agențiilor de plasare a forței de muncă
Modificările vizează, de asemenea, agențiile de plasare a forței de muncă, care vor fi obligate să se înregistreze la inspectoratul teritorial de muncă în raza căruia își au sediul social, scrie Adevarul.
Mai mult, agențiile vor trebui să notifice înființarea de sucursale, puncte de lucru sau alte sedii secundare inspectoratului teritorial de muncă unde vor desfășura activitatea. Notificarea trebuie făcută cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de începerea activității în locațiile respective.
Modificări în contractele de mediere pentru lucrătorii sezonieri
Una dintre cele mai importante modificări aduse de proiectul de modificare a normelor metodologice vizează contractul de mediere pentru lucrătorii sezonieri. Agenții de plasare și furnizorii de servicii de plasare a forței de muncă vor fi obligați să includă în contractul de mediere informații detaliate despre condițiile de muncă, cazare și transport, oferind lucrătorului sezonier mai multă transparență și protecție.
Printre informațiile care trebuie furnizate lucrătorilor sezonieri se numără:
- Condițiile de cazare: Angajatorul va trebui să informeze lucrătorul despre condițiile de cazare puse la dispoziție, iar cazarea trebuie să îndeplinească standardele generale de sănătate și siguranță în vigoare în statul de primire.
- Decontarea călătoriei: Angajatorul va avea obligația să asigure decontul călătoriei dus-întors între România și locul de muncă din statul de primire. De asemenea, angajatorul va trebui să garanteze condițiile pentru acordarea unei indemnizații zilnice pentru hrana lucrătorului sezonier.
- Asigurarea de sănătate: Angajatorul va trebui să ofere o asigurare de sănătate pentru lucrătorii sezonieri pe întreaga perioadă contractuală, sau, dacă este cazul, un abonament medical privat. Acest lucru va asigura protecția lucrătorilor în fața eventualelor probleme de sănătate care ar putea apărea în timpul angajării.
- Transportul: Este interzis ca angajatorul să recupereze costurile de transport de la lucrătorul sezonier în cazul în care acesta este decontat integral de către angajator. Astfel, lucrătorul nu va trebui să suporte cheltuielile de transport pentru a ajunge la locul de muncă.
- Chiria cazarii: În cazul în care cazarea este organizată de către angajator și sunt îndeplinite standardele de sănătate și siguranță, lucrătorul sezonier va putea fi solicitat să plătească o chirie, dar aceasta nu va putea depăși 25% din remunerația sa netă.
Aceste măsuri sunt destinate să îmbunătățească condițiile de muncă ale românilor care aleg să lucreze în străinătate, protejându-i de eventualele abuzuri și asigurându-le drepturile fundamentale în cadrul relațiilor de muncă internaționale. Prin aceste modificări, Ministerul Muncii își propune să întărească reglementările legate de plasarea forțată a muncitorilor sezonieri, astfel încât aceștia să beneficieze de condiții mai bune și protecție pe durata contractului de muncă.
Aceste măsuri vor contribui la o mai bună protecție a cetățenilor români care muncesc în afaceri internaționale, încurajându-i să accepte locuri de muncă în străinătate cu mai multă siguranță și încredere.
