De ani buni, Clujul este perceput drept simbolul dezvoltării imobiliare din România. Datele oficiale arată însă o realitate diferită: Iașul este județul cu cele mai multe locuințe din țară după București, iar avansul său nu mai este susținut doar de municipiul reședință. Motorul dezvoltării s-a mutat în comunele din jurul orașului, care au început să depășească vechile centre urbane ale județului.
Potrivit datelor din baza Tempo Online a Institutului Național de Statistică, la sfârșitul anului 2025 România avea 10.177.161 de locuințe, dintre care 417.276 se aflau în județul Iași. Singurul teritoriu cu un fond locativ mai mare este municipiul București, cu 1.080.126 de locuințe.
Prin comparație, Iașul depășește toate celelalte județe mari ale țării. Are cu 32.215 locuințe mai multe decât Clujul, cu 55.132 mai multe decât Timișul, cu 63.195 peste Prahova și cu 75.813 peste Constanța.
Comuna care a depășit un municipiu
Cea mai spectaculoasă schimbare nu este însă clasamentul național, ci transformarea produsă chiar în interiorul județului.
Dacă în urmă cu un deceniu primele poziții după municipiul Iași erau ocupate aproape exclusiv de municipii și orașe, dezvoltarea explozivă a zonei metropolitane a schimbat complet această ierarhie.
Momentul de cotitură a venit în 2022, când Miroslava a depășit municipiul Pașcani la numărul de locuințe, devenind a doua localitate a județului după municipiul Iași.
La sfârșitul lui 2025, diferența era deja clară:
Miroslava – 17.917 locuințe
Pașcani – 16.450 locuințe
Este o schimbare simbolică, deoarece un municipiu cu tradiție a fost depășit de o comună care, în urmă cu două decenii, era considerată o localitate rurală.
Comunele au început să lase în urmă orașele
Fenomenul nu se limitează la Miroslava.
În ultimii ani, mai multe comune din zona metropolitană au depășit orașe consacrate din județ:
Ciurea a depășit Hârlău încă înainte de 2016;
Holboca a trecut înaintea orașului Podu Iloaiei în aceeași perioadă;
Valea Lupului a depășit Podu Iloaiei începând din 2018.
Clasamentul actual al localităților după numărul de locuințe arată astfel:
Municipiul Iași
Miroslava
Pașcani
Ciurea
Holboca
Valea Lupului
Belcești
Tomești
Prezența unui număr atât de mare de comune în partea superioară a clasamentului confirmă că dezvoltarea rezidențială nu mai este concentrată exclusiv în municipiul Iași.
Alte două comune sunt aproape să producă o nouă surpriză
Schimbările nu par să se oprească aici.
La sfârșitul anului trecut:
Târgu Frumos avea 5.358 de locuințe;
Bârnova ajunsese la 5.055;
Rediu înregistra 5.027.
Diferențele sunt suficient de mici încât un nou val de dezvoltări rezidențiale ar putea schimba din nou ierarhia în următorii ani.
De ce crește atât de repede zona metropolitană
Explicația este legată de migrația rezidențială dinspre municipiul Iași către localitățile limitrofe.
În comune precum Miroslava, Valea Lupului, Holboca, Ciurea, Bârnova sau Rediu au fost dezvoltate în ultimii ani cartiere întregi de case și blocuri, terenurile fiind mai accesibile decât în municipiu, iar infrastructura rutieră și serviciile publice s-au extins treptat.
Rezultatul este o mutare vizibilă a populației și a investițiilor către zona periurbană, fenomen întâlnit și în jurul altor mari orașe europene.
Iașul schimbă harta dezvoltării din România
Datele INS arată că poziția Iașului în clasamentul național nu poate fi explicată doar prin dimensiunea municipiului reședință.
Spre deosebire de alte județe, unde cea mai mare parte a fondului locativ este concentrată în orașul principal, Iașul își construiește avantajul prin dezvoltarea accelerată a întregii zone metropolitane. Astfel, în timp ce atenția publică este adesea îndreptată spre Cluj ca simbol al boomului imobiliar, cifrele oficiale arată că Iașul este adevăratul „oraș magnet” al României, județul care a urcat pe locul al doilea după București și unde comunele din jurul municipiului rescriu deja ierarhia urbană tradițională.
SURSA: Ziarul de Iași
