11 dintre persoanele vizate în dosar au primit închisoare cu amânarea aplicării, 4 au primit pedepse cu executare, iar un inculpat a fost condamnat la închisoare cu suspendare, sub supraveghere. Parte vătămată în dosar este o unitate bancară din Aiud care a fost prejudiciată cu peste 250.000 de lei.   ”Creierul” operaţiunii a fost proprietara unei societăţi comarciale (P. Eugenia), care a fost trimisă în judecată de către procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud pentru 26 de infracţiuni. Sub promisiunea că va plăti ratele la fiecare credit în parte, plata unor sume de bani sau oferirea unui loc de muncă, femeia a convins 13 persoane şi le-a întocmit acte false de angajare şi adeverinţe de salariu cu care au obţinut credite de nevoi personale.   Banii obţinuţi îi reveneau femeii, iar cei convinşi să încheie creditele primeau la schimb o sumă mică de bani. Femeia a fost acuzată de procurori de săvârşirea a 9 fapte de instigare la înşelăciune, 4 de complicitate la înşelăciune şi 13 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată. În final, inculpata a fost condamnată la închisoare cu executare pentru un total de 14 fapte, primind 13 pedepse de câte 9 luni închisoare şi o pedeapsă de 1 an închisoare.   Instanţa a dispus ca femeia să execute în regim de detenţie 4 ani şi 3 luni închisoare.   Fiul femeii (P. Alexandru), care a fost şi el inclus în schema de fraudare a băncii, a fost condamnat la 6 pedepse de câte 9 luni închisoare, 2 pedepse de câte 6 luni închisoare şi o pedeapsă de 3 luni închisoare.   Pedeapsa finală a acestuia este de 2 ani şi 5 luni de închisoare cu suspendare, sub supraveghere, pe un termen de 3 ani. În rechizitoriul întocmit de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud se arată că în anul 2013, femeia administrator a început să influenţeze diverse persoane în scopul de a obţine credite de nevoi personale la BRD.   Conform declaraţilor din rechizitoriu, date de către o parte dintre inculpaţi, femeia ar fi avut nevoie de bani pentru mai multe probleme personale. Aceasta controla trei firme, printre care şi un local, care era principala sursă de venit.   Ea ar fi contactat 13 persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 54 de ani, o parte fără loc de muncă sau care au lucrat la una dintre firmele amintite, şi le-a propus să obţină creditele cu ajutorul ei. Schema prin care lucra femeia era una simplă. După ce găsea persoana dispusă să obţină creditul, îi întocmea acesteia contract de muncă fals pe una dintre firme, falsifica adeverinţele de venit şi completa cu date care nu erau adevărate statele de plată. Mai mult de atât, femeia le completa personal cererea pentru credite de nevoi personale şi îi trimitea la unitatea bancară de la care să obţină creditul. Ea le promitea persoanelor ca va plăti integral creditul, scrie adevarul.ro.