În Senatul României se va discuta marți, 25 septembrie, despre cum poate fi și mai restrictivă Legea 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Un proiect de lege inițiat de parlamentari USR, PMP, UDMR și PNL ar urma să modifice Legea 349/2002, Art.2, Litera e, acolo unde este dată definiția fumatului. Proiectul de lege vizează modificarea definiției fumatului așa cum se regăsește aceasta la articolul 2, litera e) din legea 349/2002. Pe scurt, orice dispozitiv care scoate aburi, aerosoli sau orice altceva va fi pus pe același nivel cu țigările. Această modificare ar genera, într-o primă fază, interzicere utilizării țigărilor electronice și a produselor din tutun care nu arde în spații publice închise, așa cum sunt definite de Legea 15/2016. Daca s-ar adopta proiectul de lege, România ar fi singura țară din Uniunea Europeană care ar include aerosolii rezultați din utilizarea țigărilor electronice și aparatelor care încălzesc tutunul în definiția fumatului.

Studiu realizat în Japonia. Dispozitivele care încălzesc tutunul prezintă mult mai puține riscuri decât țigările clasice pentru fumătorii pasivi

În toate statele membre UE care au o definiție legislativă a fumatului, acest proces este descris ca implicând ardere/combustie. Niciun stat nu include vapatul/ utilizarea de produse din tutun care nu arde in definiția fumatului. Statele (în unele dintre acestea cu anumite excepții) în care este permisă folosirea e-cig și sistemelor care nu ard tutunul în spații închise: Marea Britanie, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Irlanda, Islanda, Italia, Slovacia, Spania, Elveția, Cehia și Suedia. Folosirea țigărilor electronice și sistemelor care nu ard tutunul este restricționată (se folosesc în spații special amenajate) în spații închise în următoarele țări: Austria, Belgia, Croația, Finlanda, Franța, Germania, Slovenia, Luxemburg, Olanda, Polonia și Portugalia. Țări în care este interzisă folosirea țigărilor electronice în spații închise: Cipru, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania și Norvegia. Însă, chiar și în acest îeri, sunt anumote excepții.

Studiile privind țigările ”heat-not-burn” arată că acestea elimină cu mult mai puține substanțe nocive

Există la această oră câteva studii în cazul unor noi produse din tutun care nu arde privind calitatatea aerului, efectuate în mediu controlat dar și în mediu real care demonstreaza că nefumătorii pasivi expuși la utilizarea unui nou produs din tutun nu prezintă o creștere a expunerii la nicotină și nici o creștere a expunerii la nitrozamine specifice tutunului (TSNA), substanțe cancerigene. Aceste studii au arătat că din cele 23 de probe reprezentative pentru calitatea aerului din interior analizate, doar nicotina și acetaldehida, precum și glicerină, au putut fi cuantificate în aer după utilizarea produsului din tutun care nu arde. S-a demonstrat că utilizarea acestui produs nu a afectat negativ calitatea aerului in interior, așa cum a fost măsurată în baza nivelurilor de nicotină, TSNA și de particule suspendate respirabile din aer.

Mai multe studii despre IQOS și alte dispozitive alternative