România a fost, în ultimii ani, una dintre piețele preferate de investitorii străini interesați de Europa Centrală și de Est, beneficiind de o economie în creștere și de o piață financiară mai mare decât a altor state din regiune. Totuși, intrarea în 2026 schimbă accentul evaluărilor: nu mai este suficient potențialul de creștere, ci contează decisiv dacă autoritățile reușesc să respecte angajamentele asumate privind disciplina fiscală și stabilitatea macroeconomică, în contextul unui deficit bugetar foarte ridicat.

România și consolidarea bugetară: primul pas pentru menținerea traiectoriei de reducere a deficitului

România trebuie să își mențină deficitul public pe o traiectorie clară de consolidare, aceasta fiind principala preocupare a piețelor financiare. În perioada ianuarie–septembrie 2025, deficitul bugetar a ajuns la -5,4% din PIB, nivel care a determinat adoptarea unui set amplu de măsuri fiscale. Acestea au inclus ajustări de TVA, majorări de accize și extinderea contribuțiilor pentru sănătate, dar și reduceri de cheltuieli în administrația publică, educație și sănătate.

Potrivit unei analize realizate de experții de la Intercapital, scenariul de bază indică un deficit de aproximativ -8,0% din PIB în 2025, cu o reducere spre -6,5% în 2026, cu condiția continuării implementării măsurilor anunțate și a menținerii stabilității politice. Economiștii avertizează însă că riscurile rămân ridicate, în special din cauza costurilor mai mari cu serviciul datoriei și a incertitudinilor legate de ratingul de țară.

În paralel, România are nevoie de o reechilibrare a motoarelor de creștere economică. După o perioadă de avans mai accelerat, economia dă semne de temperare, cu o creștere de 2,0% în trimestrul al treilea din 2025 față de anul precedent. Susținerea consumului, alături de relansarea investițiilor, inclusiv prin fonduri europene, devine esențială pentru a evita presiuni suplimentare asupra bugetului.

România, inflația și finanțarea: provocări-cheie pentru credibilitatea fiscală

România trebuie, de asemenea, să readucă inflația într-un interval sustenabil, aceasta fiind a doua variabilă majoră urmărită de investitori. Rata inflației rămâne peste media Uniunea Europeană, pe fondul creșterilor salariale și al majorărilor de pensii din sectorul public, care nu au fost dublate de avansuri similare de productivitate. Cele mai recente date indică o inflație a prețurilor de consum de 9,8% și o inflație HICP de 8,4% față de anul anterior, în timp ce prognozele vorbesc despre o scădere treptată spre 6,0% în 2026, potrivit Adevarul.

Un alt element sensibil este cursul de schimb euro/leu, care a intrat într-un nou interval de variație după turbulențele politice din 2025. Deși rezervele valutare au atins un maxim istoric de 76 de miliarde de euro, presiunile rămân prezente, iar analiștii estimează un curs de aproximativ 5,15 lei/euro în 2026, cu posibilitatea unei creșteri spre 5,25 lei/euro în anul următor.

În ceea ce privește finanțarea, România se confruntă cu un necesar ridicat de împrumuturi. Conform estimărilor, Ministerul Finanțelor va avea nevoie de o finanțare brută de aproximativ 270 de miliarde de lei în 2026, peste nivelul din 2025. O parte importantă a acestei sume va trebui atrasă de pe piața internă, într-un context în care fondurile de pensii și băncile sunt deja puternic expuse pe titluri de stat.

Privită în context regional, situația României contrastează cu cea a altor state din Europa Centrală și de Est, precum Slovenia, care a menținut deficite reduse și politici fiscale prudente, aspect evidențiat inclusiv în prognozele Comisia Europeană. Acest contrast arată clar ce recompensează investitorii: planuri de finanțare transparente, consolidare bugetară credibilă și politici macroeconomice predictibile.