Noua lege a salarizării din sectorul public ar putea duce la înghețarea veniturilor pentru peste 400.000 de angajați ai statului, potrivit estimărilor analizate la nivelul Guvernului. Aproximativ o treime dintre bugetari încasează în prezent salarii mai mari decât cele prevăzute în noile grile, ceea ce înseamnă că nu vor mai beneficia de majorări până când nivelurile stabilite prin lege vor ajunge din urmă veniturile actuale.

Noua lege a salarizării, o reformă-cheie

În prezent, în sectorul public sunt ocupate aproximativ 1,272 milioane de posturi, iar dacă estimarea Executivului, de 33-35%, se confirmă, între 420.000 și 445.000 de angajați vor avea salariile înghețate pentru perioade care pot dura mai mulți ani.

Cele mai numeroase categorii de personal din sistemul public sunt cele din educație, sănătate și structurile de ordine publică și apărare, care însumează peste 812.000 de posturi ocupate.

Distribuția principalelor categorii este următoarea:

·       366.833 de posturi în Educație, dintre care 293.705 în învățământul superior de stat, 68.142 în învățământul preuniversitar și 4.986 în structurile Ministerului Educației;

·       245.020 de posturi în Sănătate, dintre care 147.225 în unități sanitare aflate în subordinea autorităților locale, 79.622 în unități sanitare din subordinea administrației centrale și 18.173 în cadrul Ministerului Sănătății;

·       124.468 de posturi în Poliție și Jandarmerie (Ministerul Afacerilor Interne);

·       76.026 de posturi în Ministerul Apărării Naționale.

În total, aproximativ două treimi dintre angajații statului activează în aceste domenii esențiale, însă înghețarea salariilor nu va afecta exclusiv aceste sectoare, ci și personalul din administrația centrală și locală, primării și alte instituții publice.

Noua lege a salarizării reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și este considerată o reformă-cheie pentru restructurarea sistemului de remunerare din sectorul public. Proiectul a fost însă amânat în repetate rânduri din cauza impactului bugetar ridicat pe care l-ar fi avut, în special după majorările succesive ale pensiilor și pe fondul necesității reducerii deficitului bugetar.

Potrivit Strategiei fiscal-bugetare a Ministerului Finanțelor, cheltuielile cu salariile din sectorul public sunt estimate în acest an la 168,3 miliarde de lei, echivalentul a 8,2% din PIB.

Guvernul susține că noul sistem urmărește uniformizarea salariilor din administrație și eliminarea discrepanțelor dintre instituții. În practică însă, pentru angajații care câștigă deja peste nivelul prevăzut în noile grile, ajustarea se va face prin menținerea salariilor la nivelul actual până când acestea vor fi depășite de viitoarele grile de salarizare, fără diminuarea veniturilor, dar și fără noi creșteri în această perioadă.