Prefectul de Mureş, Corneliu Grosu, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că în prezent este o adevărată "furie a steagurilor", iar disputele legate de arborarea steagurilor secuieşti reprezintă nu o inabilitate, ci "din contră, un atac asupra României".
"Îmi asum răspunderea pentru cuvântul atac asupra României, chiar dacă el are ţintă poate ceea ce iubim cel mai mult, simbolistica românească, steagul românesc, însemnele româneşti şi imnul românesc. Pentru că a încerca să vii şi să impui, într-o manieră nemaiîntâlnită în Uniunea Europeană, nici în practica UE, nici în practica comunităţilor care se luptă, într-un fel sau altul, pentru a-şi obţine oarecare independenţă, nu s-a mai întâmplat", a spus Grosu.
El a afirmat că doar "o mie şi ceva" de persoane s-au declarat secui la recensământ şi s-a întrebat dacă "ţinutul acestor secui începe la Braşov şi se termină la Târgu Mureş", calificând drept "o aberaţie" subiectul legat de aşa-numitul Ţinut Secuiesc.
Prefectul a spus că şase instituţii din judeţ - primării, unităţi şcolare şi un spital - au arborat steaguri secuieşti şi că va aplica legea, întrucât există trei acte normative care "lămuresc când, unde, cum, de către cine sunt arborate steagurile altor state, alături de steagul şi însemnele României".
"Având în vedere că nu vorbim de steagurile altor state, cu atât mai mult arborarea unor steaguri care trezesc sensibilităţi în rândul populaţiei româneşti. Şi românii au sensibilităţile lor, şi unele grele… Am să aplic măsurile fără nicio reţinere. Sunt, în Mureş, şase primării, şcoli, grădiniţe, un spital de nu ştiu unde, care au fost mai harnice, mai doritoare de a se alinia mai repede ordinului primit de la Budapesta, că eu aşa înţeleg ceea ce un secretar de stat îşi permită să spună: «Arboraţi!». Vom avea mult până ne vom pleca capul la asemenea ordine, dar sunt", a spus Grosu.
El a refuzat să nominalizeze instituţiile, menţionând că sunt din localităţi precum Sovata, Fântânele, Ghindari şi Pănet.
