Cifra de afaceri a lanţului de hipermarketuri cu politică de discount a ajuns anul trecut la 1,63 mld. euro, în creştere cu 86,5% faţă de 2009, primul an de criză. Mai mult, Kaufland şi-a bugetat ca până în 2018 să ajungă la afaceri de 2 mld. euro. Cu toate acestea, vânzările per magazin ale Kaufland au scăzut cu 5,7%, potrivit calculelor zf.ro.

 

„România a ajuns pentru grupul Kaufland în topul celor mai bune pieţe. Piaţa-mamă, Germania, are peste 700 din cele peste 1.100 de magazine, fiind astfel de departe cea mai importantă piaţă. România intră în competiţie cu pieţele apropiate, Cehia sau Polonia. Vânzările per magazin sunt în România apropiate de cele din Cehia, pe când în Polonia competiţia este mai acerbă, deci şi vânzările per unitate sunt mai mici“, potrivit unei surse apropiate companiei. Germanii mai sunt prezenţi şi pe pieţele din Bulgaria, Croaţia şi Slovacia.

 

În anii de criză, când alte companii îşi văd profiturile reduse sau chiar trec pe pierderi, Kaufland şi-a majorat rezultatul net până la 61,6 mil. euro în 2012 (ultimul an pentru care există date publice). În 2009 profitul net al reţelei era de 18,6 mil. euro, de peste trei ori mai mic.

 

Deschiderile de magazine au transformat Kaufland într-unul dintre cei mai mari angajatori din România, ocupând poziţia a treia în topul angajatorilor privaţi, după Petrom şi Dacia, cu un total de 13.500 de salariaţi.

 

Compania a continuat să angajeze an de an câteva sute sau chiar peste 1.000 de oameni, însă cei mai mulţi dintre aceştia sunt casieri sau manipulatori de marfă, poziţii care sunt plătite de multe ori cu un salariu de sub 1.000 de lei net, cu 40% mai mic decât salariul mediu pe ecomomie. Prin comparaţie, o casieră dintr-o ţară vest-europeană câştigă de 5-6 ori mai mult.

 

Kaufland, parte a grupului german Schwarz alături de Lidl, este singurul lanţ de hipermarketuri din România care are o politică de discount, fiind astfel o combinaţie între magazinele de tip discount şi hipermarketuri. Germanii au o politică de discount însă au magazine cu suprafeţe de trei-patru ori mai mari decât ale discounterilor clasici Lidl şi Penny Market. Magazinele Kaufland au în medie 3.600 mp (suprafaţa variază de la 2000 mp în oraşele mici la 5.500 mp în Bucureşti) şi sunt astfel mai mici decât hipermarketurile clasice ale reţelelor concurente, care pot ajunge la peste 10.000 mp.

 

Politica de discount a reprezentat în criză un avantaj pentru Kaufland deoarece preţul a ajuns în ultimii ani argumentul suprem în procesul de achiziţie. Românii au devenit tot mai economi şi mai atenţi la modul în care îşi cheltuie banii, punând un accent tot mai mare pe preţ.