Uniunea Europeană riscă să piardă definitiv cursa economică în fața Statelor Unite și Chinei dacă nu își schimbă radical modelul de dezvoltare. Acesta este mesajul central al raportului strategic elaborat de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, document considerat deja unul dintre cele mai importante texte economice publicate de Bruxelles în ultimii ani.
Raportul avertizează că Europa nu mai suferă doar de o încetinire economică, ci de un declin structural al competitivității. Productivitatea stagnează, investițiile în tehnologiile viitorului sunt insuficiente, energia rămâne mult mai scumpă decât în economiile concurente, iar Piața Unică funcționează încă ca un mozaic de 27 de economii, nu ca o adevărată piață continentală.
În spatele concluziilor se află o întrebare simplă: cum poate Europa să rămână relevantă într-o lume dominată de SUA și China?
De ce i-a cerut Ursula von der Leyen lui Mario Draghi acest raport
În 2023, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a încredințat lui Mario Draghi misiunea de a realiza o analiză completă privind viitorul competitivității economiei europene.
Alegerea nu a fost întâmplătoare. Draghi este omul care, în timpul crizei datoriilor suverane, a liniștit piețele financiare prin celebra promisiune că BCE va face „whatever it takes” pentru a salva moneda euro. Ulterior, ca premier al Italiei, a coordonat implementarea unuia dintre cele mai mari programe europene de redresare economică după pandemie.
Bruxelles-ul avea nevoie de o voce credibilă și independentă politic, capabilă să spună deschis ceea ce liderii europeni evită adesea: că modelul economic al Uniunii începe să rămână în urmă.
Raportul, care depășește 200 de pagini și conține sute de recomandări, este văzut și ca o posibilă rampă de relansare politică pentru Draghi, presa italiană și franceză speculând că acesta ar putea reveni într-o funcție europeană de prim rang.
Prima mare problemă: Europa inventează, dar America și China câștigă
Una dintre cele mai dure concluzii este că Europa produce cercetare și oameni foarte bine pregătiți, însă transformă prea rar aceste avantaje în companii globale.
Laboratoarele europene generează inovație, însă firmele care reușesc să crească rapid aleg adesea să se mute în Statele Unite, unde găsesc capital, energie ieftină și acces la o piață unificată.
Raportul arată că un start-up european din domeniul inteligenței artificiale are nevoie simultan de:
acces la centre de date performante;
energie la costuri competitive;
finanțare pentru dezvoltare.
Dacă lipsește unul dintre aceste elemente, compania își mută activitatea peste Atlantic.
Diferențele sunt deja vizibile. În 2024:
SUA au dezvoltat aproximativ 40 de modele AI de mari dimensiuni;
China aproximativ 15;
Uniunea Europeană doar 3.
Pentru Draghi, problema nu este lipsa cercetătorilor, ci incapacitatea Europei de a transforma ideile în campioni industriali.
Energia scumpă a devenit un dezavantaj strategic
Al doilea mare obstacol identificat este costul energiei.
În multe sectoare industriale, companiile europene plătesc de două sau chiar trei ori mai mult decât concurenții americani.
Acest lucru afectează:
producătorii de oțel;
industria chimică;
fabricile de baterii;
centrele de date pentru inteligență artificială.
Draghi propune accelerarea investițiilor în rețele electrice și interconectoare europene, simplificarea procedurilor și extinderea contractelor pentru diferență (CfD), care oferă investitorilor predictibilitate asupra veniturilor.
Multe dintre aceste recomandări au fost deja preluate de Comisia Europeană în programele Clean Industrial Deal și Affordable Energy Action Plan, lansate în 2025.
Piața Unică funcționează încă prea fragmentat
A treia vulnerabilitate majoră este Piața Unică.
Deși există de peste trei decenii, multe reguli diferă încă de la un stat membru la altul.
Pentru investitori, acest lucru înseamnă:
costuri administrative mai mari;
standarde diferite;
dificultăți în extinderea afacerilor la nivel european.
Raportul insistă că Europa trebuie să înceapă să funcționeze cu adevărat ca o singură economie.
Mario Draghi susține inclusiv ideea unei „a cincea libertăți europene”, propusă și în raportul lui Enrico Letta: libera circulație a cunoașterii, datelor și inovării.
Inteligența artificială și semiconductorii devin noul câmp de luptă economic
Raportul acordă o atenție specială industriilor considerate strategice:
inteligența artificială;
cloud computing;
semiconductorii;
calculul de înaltă performanță.
Draghi avertizează că Europa nu poate rămâne dependentă de tehnologiile dezvoltate în alte regiuni ale lumii.
El propune modificarea politicii europene privind concurența astfel încât, atunci când sunt analizate fuziuni sau investiții importante, autoritățile să țină cont nu doar de cota actuală de piață, ci și de impactul asupra inovării viitoare.
Europa trebuie să investească aproape 800 de miliarde de euro în fiecare an
Poate cea mai spectaculoasă concluzie a raportului privește dimensiunea investițiilor necesare.
Pentru a recupera decalajele tehnologice și industriale, Uniunea Europeană ar avea nevoie de investiții suplimentare de 750-800 de miliarde de euro anual.
Banii ar urma să provină din:
capital privat;
Banca Europeană de Investiții;
dezvoltarea piețelor europene de capital;
noi instrumente comune de finanțare, inspirate din modelul NextGenerationEU.
Apărarea și securitatea economică devin parte din competitivitate
Raportul extinde conceptul de competitivitate dincolo de economie.
Draghi consideră că Uniunea Europeană trebuie să reducă dependența de furnizori externi pentru:
materii prime critice;
tehnologii strategice;
echipamente militare.
Una dintre recomandări este stimularea achizițiilor comune în domeniul apărării, idee care s-a materializat deja prin instrumentul european SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro.
Statul trebuie să devină primul client al tehnologiilor europene
Raportul susține că administrațiile publice trebuie să folosească achizițiile publice pentru a crea piețe suficient de mari încât firmele europene să poată concura global.
În locul licitațiilor fragmentate și al criteriilor birocratice, Draghi propune standarde comune și contracte bazate pe rezultate.
Exemplul oferit este cel al spitalelor europene, care ar putea cumpăra împreună tehnologii pentru eficiență energetică sau digitalizare, stimulând astfel apariția unor producători europeni competitivi.
Fără oameni pregătiți, tehnologia nu valorează nimic
Raportul insistă și asupra investițiilor în educație.
Draghi propune:
programe europene de recalificare;
micro-certificări digitale recunoscute în toate statele membre;
centre regionale de formare în inteligență artificială.
Scopul este ca IMM-urile și companiile tradiționale să poată integra rapid noile tehnologii și să reducă diferența față de economiile concurente.
Cine este Mario Draghi
Mario Draghi s-a născut în 1947, la Roma, și este unul dintre cei mai influenți economiști europeni ai ultimelor decenii.
A studiat economia la Universitatea „La Sapienza”, iar doctoratul l-a obținut la MIT, sub coordonarea laureaților Nobel Franco Modigliani și Robert Solow.
A ocupat succesiv funcțiile de:
director general al Trezoreriei Italiei;
vicepreședinte al Goldman Sachs International;
guvernator al Băncii Italiei;
președinte al Băncii Centrale Europene (2011-2019);
prim-ministru al Italiei (2021-2022).
Momentul care i-a definit cariera rămâne discursul din 2012, când a declarat că BCE va face „whatever it takes” pentru a salva moneda euro, mesaj care a restabilit încrederea piețelor și i-a adus supranumele de „Super Mario”.
Astăzi, raportul privind competitivitatea Uniunii Europene este privit de mulți analiști drept noul său moment definitoriu: un avertisment că Europa mai are încă resurse să rămână o putere economică, dar că timpul pentru reforme se scurge rapid.
