Comisia Europeană a lansat o amplă consultare privind integrarea pe piața muncii a celor aproximativ 50 de milioane de persoane inactive din Uniunea Europeană – oameni care nu au un loc de muncă și nici nu caută activ unul. Potrivit vicepreședintei executive a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, aproximativ 33 de milioane dintre acestea sunt femei, iar una dintre principalele cauze este lipsa serviciilor accesibile de îngrijire a copiilor.
Inițiativa face parte din noua strategie socială a Comisiei și urmărește identificarea unor soluții care să faciliteze revenirea pe piața muncii a persoanelor inactive, prin combinarea serviciilor de ocupare cu formarea profesională, îngrijirea copiilor și adaptarea locurilor de muncă.
De ce nu muncesc milioane de europeni
Persoanele vizate de consultare nu sunt considerate șomeri în statisticile oficiale, deoarece nu caută în mod activ un loc de muncă.
Printre motivele identificate de Comisia Europeană se numără:
responsabilitățile de îngrijire a copiilor sau a altor membri ai familiei;
lipsa unor servicii de îngrijire accesibile;
dizabilitățile;
lipsa competențelor cerute pe piața muncii;
dificultățile de acces la serviciile de ocupare;
situațiile în care trecerea de la ajutoarele sociale la salariu nu oferă suficientă siguranță financiară.
Potrivit Roxanei Mînzatu, aproximativ două treimi dintre persoanele inactive sunt femei, ceea ce reflectă dificultățile cu care se confruntă în special mamele și părinții singuri atunci când încearcă să revină la serviciu după nașterea unui copil.
Servicii integrate pentru întoarcerea la muncă
Comisia analizează posibilitatea unei inițiative europene care să trateze simultan principalele obstacole în calea angajării.
Ideea este ca persoanele inactive să beneficieze în același timp de:
servicii de ocupare;
programe de formare și recalificare;
acces la servicii de îngrijire a copiilor;
consiliere profesională;
sprijin social în perioada de tranziție către un loc de muncă.
În cazul persoanelor cu dizabilități, executivul european ia în calcul sprijinirea angajatorilor pentru adaptarea locurilor de muncă și facilitarea recrutării.
De asemenea, este analizată posibilitatea ca unele prestații sociale să fie păstrate temporar după angajare, astfel încât acceptarea unui loc de muncă să nu însemne pierderea imediată a tuturor beneficiilor.
Inteligența artificială, în centrul noii politici europene privind munca
Un alt pilon important al strategiei este impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii.
Comisia Europeană va înființa un grup de experți la nivel înalt care va analiza modul în care AI schimbă locurile de muncă și competențele necesare în economie.
Potrivit Roxanei Mînzatu, Bruxellesul urmărește să înțeleagă:
ce profesii vor dispărea;
ce locuri de muncă noi vor apărea;
cum se modifică activitatea angajaților care lucrează alături de sisteme AI;
ce reguli sunt necesare pentru supravegherea algoritmică și protejarea drepturilor lucrătorilor.
Aceste concluzii vor contribui la elaborarea viitorului Act european privind locurile de muncă de calitate, pe care Comisia intenționează să îl prezinte până la sfârșitul anului.
Un European Care Deal din 2027
Executivul european pregătește și un European Care Deal, program care ar urma să fie lansat în 2027.
Acesta va aborda:
deficitul de personal din serviciile de îngrijire pe termen lung;
condițiile de muncă ale celor care îngrijesc copii, persoane vârstnice și persoane cu dizabilități;
creșterea atractivității profesiilor din domeniul îngrijirii.
Scopul este ca accesul la servicii de îngrijire să faciliteze participarea mai multor persoane, în special femei, pe piața muncii.
Sprijin pentru aplicarea transparenței salariale
Comisia Europeană promite și sprijin suplimentar pentru companii, în special pentru IMM-uri, în aplicarea Directivei privind transparența salarială, al cărei termen de transpunere în legislațiile naționale a expirat în iunie 2026.
Roxana Mînzatu a subliniat că principiul „salariu egal pentru muncă egală” rămâne unul dintre obiectivele care nu pot fi negociate, iar instituția pregătește ghiduri și programe de formare pentru angajatori.
UE este aproape de țintele pentru ocupare, dar mai are de recuperat la formare
Datele prezentate de Comisia Europeană arată că rata ocupării forței de muncă în Uniunea Europeană a ajuns la 76,3%, foarte aproape de obiectivul de 78% stabilit pentru 2030.
În schimb, participarea adulților la programele de formare continuă este de doar 39,5%, mult sub ținta europeană de 60%.
Totodată, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială a scăzut cu 3,5 milioane față de 2019, însă obiectivul pentru finalul deceniului este reducerea acestui număr cu cel puțin 15 milioane de persoane.
Deocamdată, consultarea lansată de Comisia Europeană nu introduce obligații juridice noi pentru statele membre sau pentru companii. Ea reprezintă prima etapă a dialogului social european, iar eventualele măsuri legislative vor fi decise după analiza pozițiilor exprimate de sindicate și organizațiile patronale.
Imagine: magnific.com
