Modul în care s-a desfăşurat execuţia bugetară din 2013 pune sub semnul întrebării relevanţa regulilor bugetare şi angajamentul faţă de disciplina fiscală, potrivit Consiliului Fiscal.
Consiliul Fiscal arată că la momentul operării primei rectificări bugetare existau deja suficiente elemente de natură să indice faptul că estimarea veniturilor bugetare pentru finalul anului era una lipsită de prudenţă, menţionând că a avertizat Guvernul în opinia emisă cu privire la raportul semestrial asupra execuţiei bugetare şi la prima rectificare bugetară.
Eficienţa unei reguli fiscale este determinată de gradul de constrângere pe care îl exercită asupra modului de formulare a politicii fiscal-bugetare. Uşurinţa cu care regulile fiscale au putut fi în mod repetat eludate în acest an cu privire la deficitul bugetar şi nivelul cheltuielilor, alături de cele consemnate şi în anii care s-au scrus de la adoptarea Legii responsabilităţii fiscale în 2010, pune în evidenţă slăbiciunea constrângerilor exercitate de regulile fiscale din lege şi ridică dubii serioase asupra angajamentului faţă de respectarea în viitor a regulilor fiscale ce vor fi instituite prin preluarea în legislaţia naţională a prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare (Compactul fiscal), notează Consiliul Fiscal.
Dincolo de impactul asupra rezultatului execuţiei bugetare din acest an, revizuirea substanţială a estimărilor de venituri bugetare alterează substanţial perspectivele pentru bugetul aferent anului 2014, orice proiecţie având în mod necesar drept punct de plecare realizările curente.
În consecinţă, în opinia Consiliului Fiscal, sunt necesare măsuri discreţionare suplimentare semnificative pentru a asigura încadrarea în limitele plafonului de deficit bugetar pentru anul viitor, cu atât mai mult cu cât veniturile bugetare din anii 2012 şi 2013 au fost afectate favorabil de încasările temporare din închirierea benzilor de frecvenţă către operatorii de telefonie mobilă.
Comparativ cu parametrii aprobaţi în contextul primei rectificări bugetare, proiectul de rectificare care va fi discutat miercuri de Guvern prevede o reducere a veniturilor estimate ale bugetului general consolidat cu 3,4 miliarde lei şi a cheltuielilor cu 2,2 miliarde lei, ţinta de deficit bugetar fiind revizuită ascendent la 15,9 miliarde de lei (mai mare cu 1,2 miliarde lei sau 0,2 puncte procentuale din PIB), respectiv 2,54% din PIB (evaluat la 625,6 miliarde lei).
La nivelul elementelor individuale de venituri ale bugetului general consolidat, cea mai mare revizuire descendentă se regăseşte la nivelul veniturilor nefiscale (-1,65 miliarde de lei, respectiv 0,2% la PIB). Revizuirea cumulată la nivelul veniturilor fiscale (-1,8 miliarde lei) are drept surse principale estimarea unor încasări mai mici la nivelul accizelor (- 901 milioane de lei), urmate de TVA (-365 milioane de lei) şi impozitul pe venitul persoanelor fizice (-308 milioane de lei).
Consiliul Fiscal are în continuare rezerve serioase cu privire la posibilitatea de a realiza ţinta de final de an pentru veniturile din fondurile europene post-aderare, în condiţiile în care cu trei luni înainte de finele acestuia, nivelul intrărilor (5,03 miliarde de lei) reprezintă mai puţin de jumătate din suma estimată pentru întreg anul (12,15 miliarde lei lei), iar estimările guvernamentale cu privire la performanţa de absorbţie au fost sistematic mai mari decât realizările.
Opinia formulată de Consiliul Fiscal cu prilejul primei rectificări bugetare a consemnat încălcarea regulilor (prin derogare) Legii responsabilităţii fiscal-bugetare. Deşi rectificarea curentă, prin reducerile de cheltuieli operate pentru a compensa parţial revizuirea descendentă a estimărilor privind încasările bugetare readuce nivelul cheltuielilor totale (exclusiv asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori) în limitele plafonului de cheltuieli prevăzut de Legea 4/2013 şi restabileşte astfel respectarea regulii statuate de art. 6 lit. c), aceasta consemnează o nouă încălcare a art. 6 lit b) al Legii 69/2010, potrivit căruia “soldul şi, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat, luând în considerare componentele acestuia, pentru anul bugetar următor, nu vor putea depăşi plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară, aprobată de către Parlament”.
Astfel, proiectul de rectificare prevede un deficit bugetar de 15,9 miliarde de lei, mai mare cu 2,5 miliarde lei (0,4% din PIB) decât plafonul de 13,394 miliarde de lei statuat de Legea 4/2013, deviaţia faţă de plafonul legal crescând cu încă 1,2 miliarde de lei lei faţă de cea deja consemnată cu prilejul primei rectificări bugetare.
În opinia Consiliului Fiscal, este esenţial ca rezultatul execuţiei bugetare din 2013 să asigure încadrarea în limita de 3% din PIB (chiar cu o marjă suficient de confortabilă pentru a putea acomoda potenţiale revizuiri ulterioare de date) statuată de Pactul de Stabilitate şi Creştere, astfel încât să poată fi evitată declanşarea unei noi proceduri de deficit excesiv.
