"Cererile de plată intermediare pe care autorităţile române le-au prevăzut că le vor plăti beneficiarilor în acest an şi pentru care vor cere rambursări Comisiei se ridică la doar 116 milioane euro, din care 86 milioane euro sunt prin fonduri Jeremie. Aşadar, numai 30 milioane euro sunt sume de achitat pentru proiecte concrete", a precizat sursa citată.
Programul Jeremie este un instrument al UE destinat sprijinirii IMM-urilor pentru accesul la fonduri cu capital de risc, iar România are alocate, în cadrul acestei iniţiative, 100 milioane euro.
Potrivit datelor CE, suma de 116 milioane euro corespunde estimărilor oficiale de plată anunţate de Ministerul Finanţelor pentru ansamblul programelor pentru care România poate primi fonduri structurale, respectiv mediu, tranporturi, dezvoltare regională, creşterea competitivităţii economice, dezvoltarea resurselor umane şi asistenţă tehnică.
Guvernul României şi-a stabilit ca prioritate pentru acest an absorbţia cât mai multor fonduri comunitare.
"E vorba de cele 30 miliarde euro care au început să vină în România. Pentru asta trebuie proiecte care să fie implementate. Acum sunt câteva proiecte în derulare, cum este măsura 322 cu 31 iulie termen de depunere finală a proiectelor. Este cea mai consistentă sesiune de depunere de proiecte, peste 700 milioane euro vor fi alocaţi. Este ultima pentru că am adus toţi banii din 2013 în 2009 tocmai pentru a realiza o infuzie de bani europeni în 2009 şi în 2010 când probabil vor intra în lucru aceste proiecte", a declarat sâmbătă premierul Emil Boc.
În 7 iulie, premierul a prezentat bilanţul absorbţiei fondurilor europene, susţinând că în intervalul 2007 - 30 iunie 2009 au fost aprobate 2.154 de proiecte cu o valoare totală de 3,7 miliarde euro.
Din acestea, au fost semnate 1.429 de contracte de finanţare cu beneficiarii, de 2,37 miliarde euro. Referitor la plăţile către beneficiari, Boc a declarat că în şase luni s-au făcut plăţi în valoare de aproximativ 290 milioane euro, reprezentând dublul valorii plătite în perioada 2007-2008.
"Declaraţia premierului Boc se referă, poate, şi la plăţile făcute prin instrumentele de pre-aderare ISPA şi PHARE", a comentat reprezentantul CE.
România a plătit contribuţii de peste 3 miliarde euro în cei trei ani de când devenit membru al UE şi a primit, în schimb, din fondurile post-aderare 1,8 miliarde euro, ca avans pentru diverse proiecte, însă nu a cheltuit aceşti bani decât în proporţie redusă.
CE semnalează anumite probleme legate de modul în care funcţionarii din ministere tratează absorbţia fondurilor europene.
"Problema este că ministerele (din România) sunt supuse unei presiuni politice atât de mari pentru a cheltui banii (de la UE), încât preferă să subestimeze sumele, pentru a putea ulterior să raporteze depăşirea obiectivelor", subliniază oficialul Executivului UE.
Birocraţie, incompetenţă şi lentoare în contractarea fondurilor UE de către România
Reprezentantul Comisiei Europene menţionează că numeroase proiecte româneşti au fost selectate, dar după selectare ele trebuie contractate şi apoi duse la îndeplinire. Abia apoi "banii efectivi" proveniţi din fonduri comunitare sunt trimişi pentru a acoperi cheltuielile efectuate.
Bruxelles-ul atenţionează că solicitările de plăţi intermediare sunt destul de mici, printre altele, din cauza birocraţiei şi a întârzierilor în demararea proiectelor, iar punerea în practică a proiectelor pentru perioada 2007-2013 este în întârziere.
"Realizarea proiectelor se face lent, din mai multe motive, respectiv incompetenţa personalului din cadrul Ministerului Transporturilor, întârzierile importante în derularea licitaţiilor, din cauza contestaţiilor, birocraţia atât în ce priveşte semnarea contractelor cu beneficiarii, cât şi legată de verificarea cererilor de plată. Ca urmare, România nu poate beneficia de injecţii de finanţări comunitare cu titlu de rambursare a acestor cheltuieli, într-un context economic şi financiar destul de dificil", a mai spus sursa citată.
România va trebui să contribuie la bugetul Uniunii Europene cu 10,2 miliarde euro în perioada 2007-2013, în timp ce fondurile structurale pe care le poate accesa sunt aproape duble, respectiv de 19,67 miliarde euro, potrivit datelor Comisiei Europene.
"Pentru perioada 2007-2013, România are alocate 19,67 miliarde euro, din care 19,21 miliarde euro sunt pentru obiectivul Convergenţă, iar 460 milioane euro sunt pentru obiectivul de cooperare europeană teritorială", potrivit Strategiei de parteneriat cu România a Băncii Mondiale, care citează date ale Comisiei Europene.
Cofinanţarea naţională pentru acestea se cifrează la 5,53 miliarde euro, ceea ce ridică valoarea finanţărilor pentru politici de coeziune pe cei şapte ani la 25,2 miliarde euro.
Până în prezent, Comisia Europeană a aprobat, între altele, României 11 proiecte majore privind protecţia mediului, din care 10 pentru apă şi canalizare şi unul pentru gestionarea deşeurilor, a căror valoare se cifrează la circa 1 miliard euro.
Programul Jeremie este un instrument al UE destinat sprijinirii IMM-urilor pentru accesul la fonduri cu capital de risc, iar România are alocate, în cadrul acestei iniţiative, 100 milioane euro.
Potrivit datelor CE, suma de 116 milioane euro corespunde estimărilor oficiale de plată anunţate de Ministerul Finanţelor pentru ansamblul programelor pentru care România poate primi fonduri structurale, respectiv mediu, tranporturi, dezvoltare regională, creşterea competitivităţii economice, dezvoltarea resurselor umane şi asistenţă tehnică.
Guvernul României şi-a stabilit ca prioritate pentru acest an absorbţia cât mai multor fonduri comunitare.
"E vorba de cele 30 miliarde euro care au început să vină în România. Pentru asta trebuie proiecte care să fie implementate. Acum sunt câteva proiecte în derulare, cum este măsura 322 cu 31 iulie termen de depunere finală a proiectelor. Este cea mai consistentă sesiune de depunere de proiecte, peste 700 milioane euro vor fi alocaţi. Este ultima pentru că am adus toţi banii din 2013 în 2009 tocmai pentru a realiza o infuzie de bani europeni în 2009 şi în 2010 când probabil vor intra în lucru aceste proiecte", a declarat sâmbătă premierul Emil Boc.
În 7 iulie, premierul a prezentat bilanţul absorbţiei fondurilor europene, susţinând că în intervalul 2007 - 30 iunie 2009 au fost aprobate 2.154 de proiecte cu o valoare totală de 3,7 miliarde euro.
Din acestea, au fost semnate 1.429 de contracte de finanţare cu beneficiarii, de 2,37 miliarde euro. Referitor la plăţile către beneficiari, Boc a declarat că în şase luni s-au făcut plăţi în valoare de aproximativ 290 milioane euro, reprezentând dublul valorii plătite în perioada 2007-2008.
"Declaraţia premierului Boc se referă, poate, şi la plăţile făcute prin instrumentele de pre-aderare ISPA şi PHARE", a comentat reprezentantul CE.
România a plătit contribuţii de peste 3 miliarde euro în cei trei ani de când devenit membru al UE şi a primit, în schimb, din fondurile post-aderare 1,8 miliarde euro, ca avans pentru diverse proiecte, însă nu a cheltuit aceşti bani decât în proporţie redusă.
CE semnalează anumite probleme legate de modul în care funcţionarii din ministere tratează absorbţia fondurilor europene.
"Problema este că ministerele (din România) sunt supuse unei presiuni politice atât de mari pentru a cheltui banii (de la UE), încât preferă să subestimeze sumele, pentru a putea ulterior să raporteze depăşirea obiectivelor", subliniază oficialul Executivului UE.
Birocraţie, incompetenţă şi lentoare în contractarea fondurilor UE de către România
Reprezentantul Comisiei Europene menţionează că numeroase proiecte româneşti au fost selectate, dar după selectare ele trebuie contractate şi apoi duse la îndeplinire. Abia apoi "banii efectivi" proveniţi din fonduri comunitare sunt trimişi pentru a acoperi cheltuielile efectuate.
Bruxelles-ul atenţionează că solicitările de plăţi intermediare sunt destul de mici, printre altele, din cauza birocraţiei şi a întârzierilor în demararea proiectelor, iar punerea în practică a proiectelor pentru perioada 2007-2013 este în întârziere.
"Realizarea proiectelor se face lent, din mai multe motive, respectiv incompetenţa personalului din cadrul Ministerului Transporturilor, întârzierile importante în derularea licitaţiilor, din cauza contestaţiilor, birocraţia atât în ce priveşte semnarea contractelor cu beneficiarii, cât şi legată de verificarea cererilor de plată. Ca urmare, România nu poate beneficia de injecţii de finanţări comunitare cu titlu de rambursare a acestor cheltuieli, într-un context economic şi financiar destul de dificil", a mai spus sursa citată.
România va trebui să contribuie la bugetul Uniunii Europene cu 10,2 miliarde euro în perioada 2007-2013, în timp ce fondurile structurale pe care le poate accesa sunt aproape duble, respectiv de 19,67 miliarde euro, potrivit datelor Comisiei Europene.
"Pentru perioada 2007-2013, România are alocate 19,67 miliarde euro, din care 19,21 miliarde euro sunt pentru obiectivul Convergenţă, iar 460 milioane euro sunt pentru obiectivul de cooperare europeană teritorială", potrivit Strategiei de parteneriat cu România a Băncii Mondiale, care citează date ale Comisiei Europene.
Cofinanţarea naţională pentru acestea se cifrează la 5,53 miliarde euro, ceea ce ridică valoarea finanţărilor pentru politici de coeziune pe cei şapte ani la 25,2 miliarde euro.
Până în prezent, Comisia Europeană a aprobat, între altele, României 11 proiecte majore privind protecţia mediului, din care 10 pentru apă şi canalizare şi unul pentru gestionarea deşeurilor, a căror valoare se cifrează la circa 1 miliard euro.
