România intră în stare de alertă energetică. Guvernul cere ajutor Ucrainei pentru a evita o criză de electricitate

România a intrat în stare de alertă energetică la nivel național pentru întreaga lună august, după ce seceta extremă și scăderea dramatică a debitului Dunării au redus puternic capacitatea de producție a energiei electrice. Anunțul a fost făcut vineri de premierul interimar Ilie Bolojan, care a precizat că Executivul a început deja demersuri pentru obținerea unui sprijin de urgență din partea Ucrainei.

Situația este generată de nivelul critic al Dunării, care a forțat deja oprirea unuia dintre cele două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă. Dacă debitul fluviului va continua să scadă, există riscul opririi și celui de-al doilea reactor, ceea ce ar elimina aproximativ 20% din producția de energie electrică a României.

Debitul Dunării a coborât la niveluri critice

Potrivit premierului, debitul Dunării este în prezent de aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, față de valorile normale de peste 4.000 de metri cubi pe secundă în această perioadă a anului.

Mai mult, autoritățile estimează că în următoarele zile debitul ar putea scădea cu încă aproximativ 100 de metri cubi pe secundă, apropiindu-se de praguri considerate critice pentru funcționarea infrastructurilor energetice.

„Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor Dunării față de valorile normale. În această perioadă, în loc de peste 4.000 de metri cubi pe secundă, suntem la aproximativ 1.600, cu posibilitatea unei scăderi suplimentare în zilele următoare”, a declarat Ilie Bolojan.

Cernavodă funcționează deja la jumătate din capacitate

Scăderea nivelului apei în canalul de alimentare al centralei nucleare de la Cernavodă a obligat autoritățile să retragă din exploatare unul dintre cele două reactoare.

În aceste condiții, producția nucleară a României s-a redus deja la jumătate.

Premierul avertizează însă că există riscul opririi și celui de-al doilea reactor dacă nivelul Dunării continuă să scadă.

„Am fost puși în situația să oprim un prim grup. Aceeași situație există și în Ungaria. Dacă tendința continuă, există un risc foarte mare să închidem și al doilea grup”, a explicat șeful Executivului.

O asemenea situație ar elimina aproximativ 1.300 MW din Sistemul Energetic Național, reprezentând aproape o cincime din producția internă de electricitate.

România ar ajunge să importe peste 2.500 MW

În prezent, consumul național depășește 7.000 MW în orele de vârf.

Deoarece hidrocentralele produc mult sub capacitatea normală, iar energia eoliană este aproape inexistentă în perioadele de caniculă, România este deja nevoită să importe aproximativ 1.700 MW în fiecare seară.

Dacă și reactorul al doilea de la Cernavodă ar fi oprit, deficitul ar crește cu încă aproximativ 650 MW.

În aceste condiții, importurile ar depăși 2.500 MW pentru menținerea echilibrului Sistemului Energetic Național.

„În condițiile opririi și celui de-al doilea grup, ar trebui să importăm peste 2.500 MW pentru a avea sistemul energetic echilibrat”, a precizat premierul.

Hidrocentralele nu mai pot compensa

Seceta afectează nu doar Dunărea, ci și principalele râuri ale țării.

Debitele foarte reduse limitează puternic producția hidrocentralelor, care pot furniza în prezent puțin peste 1.000 MW, mult sub nivelurile înregistrate în perioadele hidrologice normale.

Astfel, România pierde simultan două dintre cele mai importante surse de energie fără emisii de carbon: nuclearul și hidroenergia.

Guvernul solicită sprijin de urgență din partea Ucrainei

Pentru a evita apariția unei crize energetice în luna august, Guvernul a început negocieri cu autoritățile de la Kiev.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că a discutat direct cu vicepremierul Ucrainei, care deține și portofoliul Energiei.

Obiectivul este ca România să beneficieze temporar de energie produsă într-una dintre centralele nucleare ucrainene.

În perioada următoare, Transelectrica și Nuclearelectrica vor purta discuții tehnice cu partea ucraineană pentru stabilirea modalităților prin care această energie ar putea ajunge în Sistemul Energetic Național.

„Astăzi am discutat cu vicepremierul Ucrainei pentru a ne susține în perioada următoare cu producția din una dintre centralele nucleare ale Ucrainei. Transelectrica și Nuclearelectrica vor purta discuții în aceste zile pentru un ajutor de urgență”, a declarat premierul.

Interconexiunile devin esențiale

Guvernul mizează în această perioadă pe interconexiunile electrice cu statele vecine, considerate esențiale pentru menținerea stabilității sistemului.

Totuși, situația este complicată deoarece și alte state din regiune sunt afectate de caniculă și secetă.

Ungaria, de exemplu, se confruntă cu aceeași problemă privind răcirea centralei nucleare, iar producția hidro este redusă în mai multe țări din Europa Centrală și de Sud-Est.

În aceste condiții, disponibilitatea energiei pentru export este mai mică decât în mod obișnuit, iar prețurile pe piețele regionale pot crește semnificativ în orele de consum maxim.

O vară care testează rezistența sistemului energetic

Decizia instituirii stării de alertă vine într-un context fără precedent pentru sistemul energetic românesc.

În ultimele zile, producția fotovoltaică a depășit în premieră pragul de 3.000 MW și a ajuns să asigure aproximativ jumătate din energia produsă la nivel național în orele prânzului. Totuși, energia solară nu poate compensa lipsa producției nucleare și hidro în intervalele de seară, când consumul atinge valorile maxime.

Fără capacități suficiente de stocare în baterii și cu resurse hidro limitate de secetă, România rămâne dependentă de importuri pentru acoperirea consumului din orele de vârf.

Autoritățile speră că sprijinul temporar din partea Ucrainei și utilizarea la maximum a interconexiunilor europene vor permite traversarea lunii august fără întreruperi în alimentarea cu energie electrică, în timp ce evoluția nivelului Dunării va rămâne principalul factor de risc pentru funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă.