România intră joi în cea mai importantă evaluare de rating din această toamnă. Reprezentanții S&P Global Ratings încep discuțiile cu autoritățile române, iar verdictul privind ratingul suveran este programat pentru 2 octombrie. O eventuală retrogradare cu o treaptă de la actualul BBB- ar trimite România în categoria „junk”, nerecomandată investițiilor.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, susține însă că România are argumente pentru a păstra calificativul investițional. El spune că execuția bugetară este pe traiectoria convenită, iar țintele de deficit pentru acest an sunt considerate realizabile inclusiv de agențiile de rating.
Nazare: „Avem argumente serioase pentru menținerea ratingului”
Alexandru Nazare recunoaște că lipsa unui guvern cu puteri depline reprezintă un punct vulnerabil în discuțiile cu S&P. România funcționează de aproximativ patru luni cu un Executiv interimar, iar această situație a devenit una dintre principalele teme pe care autoritățile trebuie să le explice investitorilor și agențiilor de rating.
Ministrul susține însă că există și argumente favorabile.
„Avem de explicat probleme legate de instabilitate, dar, pe de altă parte, avem argumente puternice că execuția României este în traiectorie, că țintele stabilite pentru acest an de deficit de cash și de ESA sunt ținte realizabile”, a declarat Nazare.
Potrivit ministrului, România ar putea încheia anul cu un deficit de aproximativ 6% din PIB în termeni cash și 6,2% în metodologia ESA. Nazare afirmă că, spre deosebire de anii precedenți, diferențele dintre țintele României și estimările agențiilor de rating nu mai sunt atât de mari.
„Agențiile au încredere că putem încheia anul la un deficit de 6 și 6,2 cash și ESA, ceea ce e cel mai important lucru”, a spus ministrul.
Aceste cifre reprezintă însă evaluarea și așteptările prezentate de autoritățile române; verdictul S&P va depinde de propria analiză a agenției.
Miza: România este la limita categoriei investment grade
În prezent, România are ratingul suveran BBB- din partea S&P, cu perspectivă negativă. Este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. O retrogradare cu o singură treaptă ar duce calificativul la BB+, nivel considerat speculativ sau „junk”.
S&P a reconfirmat în mai ratingul BBB-/A-3, dar a menținut perspectiva negativă și a avertizat asupra riscurilor legate de consolidarea fiscală și de evoluția politică. Următoarea evaluare programată este cea din 2 octombrie.
Fitch și Moody's au menținut, la rândul lor, România în categoria investment grade, astfel că evaluarea S&P este ultimul mare test de rating din acest an.
Guvernul interimar, problema pe care România trebuie să o explice
Nazare spune că România trebuie să convingă agenția că perioada de instabilitate politică se apropie de final.
„Ce sperăm este ca, în cel mai scurt timp, problema care se leagă de stabilitate să fie o problemă pe care România să anunțe că a rezolvat-o”, a afirmat ministrul.
Mesajul este important deoarece agențiile nu analizează doar cifrele bugetare din prezent, ci și capacitatea autorităților de a continua consolidarea fiscală în anii următori.
În cazul S&P, agenția a identificat anterior riscuri privind capacitatea României de a continua reducerea deficitului și de a adopta politici credibile pentru 2027.
În prezent, formarea unui nou Guvern este în desfășurare. Premierul desemnat Siegfried Mureșan pregătește programul de guvernare și lista Cabinetului, urmând ca acestea să fie supuse Parlamentului.
Dobânzile au crescut, dar pensiile și salariile nu sunt în pericol
O altă problemă ridicată în discuțiile despre rating este costul finanțării statului.
Nazare admite că România plătește mai mult pentru împrumuturi, dar respinge ideea că ar exista, în prezent, un risc pentru plata pensiilor și salariilor.
„Nu este un risc pentru pensii și salarii în acest moment, dar nici nu putem ignora faptul că ne cresc costurile de finanțare”, a spus ministrul.
Creșterea costurilor de finanțare are atât cauze interne, cât și externe, potrivit lui Nazare. El consideră însă că stabilizarea politică ar putea contribui la ținerea sub control a acestor costuri.
Ce se întâmplă dacă România pierde ratingul investment grade
O retrogradare în categoria „junk” nu ar însemna că România nu mai poate împrumuta bani. Ar însemna însă că o parte dintre investitorii instituționali care au reguli interne privind investițiile în active cu rating investment grade ar putea să nu mai poată deține sau cumpăra anumite titluri românești.
În același timp, o asemenea decizie ar putea pune presiune suplimentară asupra costurilor de finanțare ale statului și asupra percepției investitorilor privind riscul României.
Pentru o țară care trebuie să se împrumute masiv pentru finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei existente, diferența dintre un rating investment grade și unul speculativ are implicații directe asupra costului banilor.
2 octombrie, ziua verdictului
Discuțiile dintre autoritățile române și S&P încep joi, 24 septembrie. Agenția va analiza situația fiscală, perspectiva economică și capacitatea viitorului Guvern de a continua consolidarea bugetară. Decizia oficială este programată pentru 2 octombrie.
România intră astfel în evaluare cu un deficit care, potrivit autorităților, se află pe traiectoria țintită, dar și cu o criză politică prelungită și fără un Guvern cu puteri depline.
Pentru Nazare, acesta este argumentul central pe care România îl va prezenta S&P: cifrele bugetare arată o ajustare, iar țintele pentru 2026 sunt realizabile. Pentru agenție, însă, întrebarea esențială va fi și dacă statul român are capacitatea politică și instituțională de a continua această ajustare în 2027 și în anii următori.
