Economia europeană dă un semnal surprinzător de rezistență într-un moment în care războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și prețurile mai mari la energie pun presiune pe companii și consumatori. În septembrie, activitatea din zona euro a accelerat la cel mai rapid ritm din ultimii peste trei ani, în timp ce România intră în toamnă după o contracție economică în trimestrul al doilea și cu perspective încă fragile pentru creștere.
Zona euro accelerează când toată lumea se aștepta la încetinire
Indicele compozit PMI calculat de S&P Global pentru zona euro a urcat în septembrie la 53,1 puncte, de la 52 de puncte în august. Este cel mai ridicat nivel din aprilie 2023 și indică o accelerare clară a activității economice, în condițiile în care orice valoare peste 50 de puncte semnalează expansiune.
Rezultatul a fost cu atât mai surprinzător cu cât economiștii consultați de Reuters anticipau o scădere a indicelui la 51,7 puncte. Cea mai optimistă estimare din sondaj era de 52,6 puncte.
Creșterea nu vine dintr-un singur sector. Activitatea din servicii s-a accelerat puternic, iar industria manufacturieră a continuat să se extindă. Indicele activității din servicii a ajuns la 53 de puncte, cel mai ridicat nivel din aproape un an, în timp ce producția manufacturieră a crescut și ea.
Germania și Franța dau tonul
Semnalul pozitiv este vizibil și în cele mai mari economii ale zonei euro.
Germania a înregistrat în septembrie a treia lună consecutivă de expansiune, iar ritmul a fost cel mai rapid din aproape un an. Franța a consemnat, la rândul ei, cel mai rapid ritm de creștere din ultimii doi ani, susținut în special de revenirea cererii în servicii.
Un alt element important îl reprezintă comenzile noi. Acestea au înregistrat în zona euro cea mai puternică majorare din ultimii peste patru ani, susținute și de creșterea exporturilor, inclusiv a schimburilor comerciale dintre statele membre ale zonei euro.
Cu alte cuvinte, firmele europene nu doar produc mai mult, ci primesc și mai multe comenzi. Este unul dintre motivele pentru care datele PMI au fost interpretate drept un semnal că economia zonei euro ar putea înregistra o creștere în trimestrul al treilea.
Economia rezistă, dar energia reaprinde inflația
Imaginea nu este însă lipsită de probleme. Companiile europene se confruntă din nou cu o creștere a costurilor, pe fondul scumpirii energiei provocate de conflictul din Orientul Mijlociu.
„Toate cifrele PMI de astăzi sunt aproape prea bune ca să fie adevărate”, a remarcat Carsten Brzeski, economist la ING, subliniind că o economie a zonei euro care pare să reziste unui șoc energetic și unor perturbări ale lanțurilor de aprovizionare reprezintă o surpriză.
Chris Williamson, economist-șef la S&P Global, a remarcat la rândul său că presiunile inflaționiste au crescut din nou în septembrie, în principal din cauza energiei, ceea ce face cu atât mai importantă reziliența activității economice.
Problema este că o economie care crește în timp ce energia se scumpește poate pune băncile centrale într-o situație dificilă. Creșterea activității susține economia, dar costurile mai mari pot menține inflația ridicată.
BCE are acum mai puțin spațiu pentru relaxare
Datele PMI complică și perspectiva politicii monetare europene. Presiunile inflaționiste generate de energie și activitatea economică mai puternică decât era anticipat pot face mai dificilă o relaxare a politicii monetare.
Analiștii citați de Reuters consideră că noile date sporesc presiunea asupra BCE într-un moment în care piețele iau în calcul noi majorări de dobândă.
Astfel, Europa se află într-o combinație neobișnuită: economia dă semne de accelerare, dar energia scumpă amenință să readucă inflația în prim-plan.
România rămâne în urmă
În România, imaginea este mai puțin convingătoare.
Datele oficiale recente arată că PIB-ul s-a contractat în trimestrul al doilea cu 0,4% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce economia a stagnat în raport cu primul trimestru, după ajustarea sezonieră.
Industria a oferit însă în august un semnal ceva mai bun. Indicele BCR PMI pentru industria prelucrătoare a urcat la 51,1 puncte, de la 50,1 în iulie, indicând pentru a doua lună consecutivă o îmbunătățire a condițiilor din sector. Creșterea a fost susținută de producție și de comenzile noi, iar comenzile pentru export au revenit pe creștere.
Este însă prea devreme pentru a vorbi despre o revenire solidă a întregii economii. Industria poate da semnale de stabilizare, în timp ce consumul, investițiile și alte componente ale PIB-ului evoluează diferit.
Europa accelerează, România caută ieșirea din stagnare
Contrastul este important tocmai pentru că România este puternic legată de economia europeană. Germania, Franța și celelalte economii din UE reprezintă piețe esențiale pentru exporturile și industria românească.
Deocamdată, însă, datele nu arată că România beneficiază în aceeași măsură de surpriza pozitivă venită din zona euro.
Europa intră în toamnă cu o activitate economică mai puternică decât anticipau analiștii, în ciuda șocului energetic și a războaielor din apropiere. România intră în aceeași perioadă cu economia încă apăsată de ajustarea fiscală și de slăbirea cererii interne, chiar dacă industria începe să ofere câteva semnale de revenire.
Pentru București, miza este ca această reziliență a principalelor economii europene să se transforme în comenzi și investiții pentru companiile românești. Altfel, diferența dintre Europa care accelerează și România care încearcă să iasă din stagnare riscă să devină tot mai vizibilă.
