Este vorba de o retea de 30 de sateliti a continentului, care ar pune capat dominatiei americane asupra sistemului de pozitionare globala, GPS. Spania era ultima tara care nu votase pentru acest proiect, cerand, in schimbul aprobarii sale, ca unul dintre centrele de control ale sistemului sa fie localizat pe teritoriul sau.
Spania a votat, in final, in schimbul locarii pe teritoriul sau a unui centru de salvare, cu obiectivul desemnat de a coordona eforturile de cautare in situatii speciale. La origini proiect public-privat, Galileo a fost deja amanat cu cinci ani, pana in 2013, din cauza ca cele opt firme din consortiul european nu au ajuns inca la o pozitie comuna. Coordonatorul executiv al acestui proiect este Agentia Spatiala Europeana, la care Romania cotizeaza anual cu doua milioane de euro, in baza statutului de membru observator al Agentiei Spatiale Romane. “Cele doua milioane de euro nu sunt contributia noastra la proiectul Galileo, ci o contributie generala la ESA (European Space Agency - n.r.)”, a declarat pentru Business Standard Liviu Nistoran, deputat si membru al Comisiei ITC din Camera Deputatilor.
“Legat de participarea Romaniei la proiectul Galileo, sunt cateva etape de strabatut inainte. In primul rand, Romania va putea contribui direct la Galileo numai dupa 2009, cand Agentia Spatiala Romana va deveni membru deplin al ESA”, a precizat Nistoran. Dar problema principala o reprezinta capacitatea tarii noastre de a absorbi acesti bani inapoi, prin intermediul firmelor subcontractante in cadrul proiectului. “Cum se imparte contributia de 3,4 miliarde euro? ESA va face oferte statelor membre UE, care se vor angaja cu contributii in functie de capacitatea fiecaruia de a beneficia de proiecte, prin care acesti bani sa se intoarca in firmele din tarile respective. Si cele mai calificate in acest sens sunt Franta, Germania, Italia, Anglia si Spania”, a subliniat Nistoran. El a mai spus ca problema Romaniei ar fi ca o asemenea contributie nu prea ar avea in ce industrie de profil sa se intoarca, la firme romanesti. “Acum, platim doua milioane de euro pe an si, in schimbul acestei contributii, beneficiem de acces la o serie de informatii de mare interes stiintific, informatie pe care insa nu o putem procesa, pentru ca nu avem capacitatea necesara de analiza”, a spus Nistoran.
Deci, inainte de a decide cu cat sa contribuie la proiectul Galileo, Romania trebuie sa isi alinieze industria la necesarul de preluare de proiecte europene, o piata de miliarde de euro, dupa cum s-a exprimat Liviu Nistoran. “Trebuie sa investim in infrastructura de comunicatii si de procesare de date”, a concluzionat el.
