România a raportat în 2025 cea mai mare valoare din Uniunea Europeană a neregulilor clasificate drept frauduloase în utilizarea fondurilor europene. Potrivit raportului anual al Comisiei Europene privind protejarea bugetului UE, autoritățile române au notificat 179 de cazuri, cu o valoare cumulată de 58,65 milioane de euro, reprezentând aproape o treime din totalul raportat de toate statele membre.
Raportul subliniază însă că aceste date nu reprezintă o estimare a fraudei reale, ci reflectă cazurile detectate și raportate de fiecare stat. Nivelul raportării depinde și de eficiența controalelor, de capacitatea administrativă și de momentul în care autoritățile decid să introducă o suspiciune în sistemul european.
România concentrează aproape o treime din valoarea raportată în UE
La nivelul Uniunii Europene au fost raportate în 2025 638 de nereguli clasificate drept frauduloase, cu o valoare totală de 182,52 milioane de euro.
Din această sumă:
România a raportat 179 de cazuri, în valoare de 58,65 milioane de euro;
ceea ce reprezintă aproximativ 28% din toate cazurile și 32% din valoarea totală raportată la nivel european.
După România urmează:
Cehia – 71 de cazuri, 43,85 milioane euro;
Slovacia – 24 de cazuri, 31,63 milioane euro;
Portugalia – 32 de cazuri, 12,23 milioane euro;
Ungaria – 27 de cazuri, 8,89 milioane euro.
În schimb, Irlanda, Cipru, Luxemburg și Malta nu au raportat nicio neregulă clasificată drept frauduloasă pentru cheltuielile europene în 2025. Comisia avertizează însă că absența raportărilor nu înseamnă automat lipsa fraudelor, ci poate reflecta diferențe între sistemele naționale de control.
Cele mai multe probleme apar la fondurile de coeziune
Din totalul de 58,65 milioane de euro raportat de România:
54,23 milioane de euro provin din politica de coeziune și pescuit;
4,39 milioane de euro din agricultură;
23.771 euro din Instrumentul european de vecinătate.
Astfel, peste 92% din valoarea raportată provine din proiectele finanțate prin fondurile de coeziune.
La nivel european, politica de coeziune și pescuit rămâne domeniul cu cele mai multe suspiciuni de fraudă:
334 de cazuri;
160,33 milioane euro valoare totală.
România reprezintă aproape o treime atât din numărul cazurilor, cât și din valoarea raportată în această categorie.
Ce tipuri de nereguli au fost identificate
Potrivit Comisiei Europene, cele mai frecvente probleme identificate în proiectele de coeziune au vizat:
documente justificative false;
nerespectarea obligațiilor contractuale;
proiecte neimplementate conform finanțării primite;
conflicte de interese;
nereguli în achizițiile publice.
Primele cazuri raportate pentru exercițiul financiar 2021–2027 privesc proiecte din:
digitalizarea IMM-urilor;
eficiență energetică;
cercetare și inovare;
infrastructură de apă.
Comisia precizează că aceste domenii nu trebuie considerate automat mai expuse fraudei, ci doar reprezintă sectoarele în care au fost detectate cazuri până în prezent.
Agricultura rămâne un domeniu sensibil
România a raportat și 74 de cazuri privind fondurile agricole, cu o valoare de 4,39 milioane euro.
Cele mai întâlnite suspiciuni au vizat:
documente justificative false;
cereri de finanțare false;
documente utilizate pentru demonstrarea eligibilității.
Raportul arată că România, Franța, Estonia, Italia și Polonia au comunicat împreună aproximativ 69% dintre toate neregulile agricole clasificate drept frauduloase în ultimii cinci ani.
Peste 1.000 de nereguli raportate în total
Pe lângă cele 179 de cazuri considerate frauduloase, România a raportat încă:
833 de nereguli neclasificate drept fraudă;
cu o valoare de 123,45 milioane euro.
În total, autoritățile române au introdus în sistemele Comisiei:
1.012 nereguli;
în valoare de aproximativ 182,1 milioane euro.
Comisia subliniază că aceste valori nu reprezintă automat prejudicii definitive pentru bugetul european. În multe situații, fondurile sunt recuperate, plățile sunt suspendate sau proiectele sunt corectate înainte ca banii să fie pierduți.
Comisia: raportările nu sunt echivalente cu fraude dovedite
Executivul european insistă că termenul de „neregulă clasificată drept frauduloasă” nu înseamnă existența unei condamnări definitive.
Majoritatea cazurilor reprezintă:
suspiciuni de fraudă;
investigații administrative;
anchete judiciare aflate în desfășurare.
Sumele raportate pot fi ulterior modificate, iar unele investigații se pot încheia fără constatarea unei fraude.
Totodată, raportul arată că pentru politica de coeziune peste 95% din fondurile afectate ajung, în final, să fie recuperate, retrase sau corectate după închiderea procedurilor.
Datele nu pot fi comparate cu dosarele EPPO
Comisia avertizează că statisticile privind neregulile raportate nu sunt comparabile cu investigațiile desfășurate de Parchetul European (EPPO).
Cele două sisteme folosesc:
definiții diferite;
etape procedurale diferite;
perioade de raportare diferite.
Prin urmare, faptul că România ocupă primul loc în raportul Comisiei nu înseamnă automat că a înregistrat cea mai mare fraudă reală, cel mai mare prejudiciu definitiv sau cea mai slabă protecție a fondurilor europene, ci că autoritățile române au raportat cea mai mare valoare a suspiciunilor introduse în sistemul european pentru anul 2025.
SURSA: 2eu.brussels
