România, singura țară din UE care și-a triplat datoria publică în criză

Ultimul comunicat al Comisiei Europene privind datoria publică din statele membre ne aducea o veste aparent bună, și anume că România se află pe locul patru în clasamentul țărilor cu cea mai scăzută datorie, cu un nivel de 38,6% din PIB, la sfârșitul celui de-al doilea trimestru din acest an.

Dacă, însă, urmărim evoluția datoriei publice a statelor din UE pe parcursul ultimilor ani, umbriți de criza economică, se conturează un tablou sumbru pentru noi: România este cap de listă în topul țărilor cu cea mai mare creștere a datoriei publice înregistrată între anii 2008-2012, potrivit datelor centralizate de Eurostat și analizate de Rnews.

 

În patru ani, timp în care mediul politic și economic autohton s-a degradat pe fondul deficitelor bugetare adânci moștenite încă de dinainte de criză, pe fondul falimentelor, creșterii șomajului și a creditelor neperformante, datoria guvernamentală a României a făcut un salt de circa 183%, ceea ce înseamnă aproape o triplare. Este adevărat, noi am intrat în criză cu un nivel foarte scăzut al datoriei publice, de 13,4% din PIB, la finele anului 2008. Însă, patru ani mai târziu, acest indicator ajunsese deja la 37,9% din PIB.

 

 

Pe al doilea loc în acest clasament al poverii datoriei publice din statele UE se află Irlanda, cu o creștere a datoriei publice de circa 166%, fiind urmată de Lituania, unde datoria publică măsurată ca procent din PIB a urcat cu 161%. Urmează Slovenia, cu o datorie publică în creștere cu 147%, apoi Estonia, unde datoria publică a avansat cu 117%. Urmează Spania (+114%), Letonia (+105%), Slovacia (+88%), Cipru (+77%) și Portugalia (+73%). 

Cauzele creșterii galopante a datoriei României 

 

 

La câteva luni după ce criza financiară s-a făcut simțită și în țara noastră, Guvernul României a încheiat un acord de împrumut de la instituțiile financiare internaționale în valoare de aproape 20 miliarde de euro. Cea mai mare parte din sumă, 13 miliarde de euro, provenea de la Fondul Monetar Internațional (FMI), 5 miliarde de euro de la Comisia Europeană, câte un miliard de euro fiind împrumutate de Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

 

 

Banii luați de la creditorii externi au fost necesari, potrivit autorităților, pentru a finanța deficitul bugetar, pentru a întări rezerva internațională a țării, dar și pentru a da un semnal piețelor externe că România este protejată în fața unor posibile turbulențe financiare printr-o centură de siguranță. Jumătate din sumă s-a dus la BNR, în timp ce Guvernul a folosit pentru acoperirea găurilor din buget 7,3 miliarde de euro, din care 2,1 miliarde de euro de la FMI, 4,8 miliarde de la Comisia Europeană și 300 milioane de euro de la Banca Mondială.

 

 

Acordul de împrumut a fost reînnoit în 2011, pentru 3,5 miliarde de euro de la FMI, 1,5 miliarde euro de la Comisia Europeană și 400 milioane de euro de la Banca Mondială. De acești bani am reușit să nu ne atingem, fiind obligați doar la plata dobânzilor către FMI de 30 milioane de euro. Un acord de tip preventiv a fost semnat și în 2013, în valoare de 2 miliarde de euro.

 

 

Totodată, România se împrumută masiv de la băncile locale pentru a rostogoli datoriile mai vechi. Din luna ianuarie până în prezent, Ministerul Finanțelor s-a împrumutat de la instituțiile de creditare locale aproape 40 de miliarde de lei, adică aproximativ 9 miliarde de euro. Iar situația pare să se deterioreze în continuare: deficitul bugetar, în loc să scadă, a crescut cu 14%, în primele trei trimestre ale acestui an față de anul trecut, din cauza veniturilor slabe și a cheltuielilor bugetare mari. 

Ungaria, țara cu cea mai redusă creștere a datoriei 

 

 

În topul țărilor după creșterea datoriei publice în timpul crizei, vecinii noștri unguri ocupă ultimul loc, dacă nu luăm în considerare Suedia, singurul stat membru care a reușit să-și reducă datoria. Datoria publică a Ungariei a crescut, din 2008 până la finele anului 2012, cu 9,3%, de la 73% la 79,8%.

 

 

Este un rezultat remarcabil, având în vedere că, la fel ca și România, Ungaria a fost pusă în situația să se împrumute de la FMI și alți creditori externi cu suma de 20 miliarde de euro, cu un an mai devreme decât România, în 2008. Însă, spre deosebire de noi, vecinii noștri au fost foarte hotărâți și au refuzat să introducă noi măsuri de austeritate. Totodată, autoritățile de la Budapesta au ținut cu dinții de taxa pe tranzacțiile bancare, care i-a deranjat pe finanțatorii externi. În 2009, FMI și Comisia Europeană au refuzat să mai discute cu guvernul ungar și au rupt acordul de finanțare.

 

 

De altfel, prestigioasa publicație britanică Financial Times scria, în 2010, că faptul că România a acceptat ajutorul de la FMI i-a dăunat imaginii sale în fața investitorilor externi, marcând-o ca fiind o țară cu probleme, spre deosebire de Ungaria, care a respins banii Fondului.

 

 

Ritmuri de creștere a datoriei publice în anii de criză sub 20% au mai fost înregistrate de țări precum Belgia, Austria, Malta, Polonia și Italia.