România, unul dintre cei mai mari producători europeni de componente auto, ar putea resimți tot mai puternic restructurarea industriei auto din Europa. O analiză realizată publicată de 2eu.brussels arată că marile concedieri nu îi lovesc în primul rând pe constructorii de automobile, ci pe furnizorii de componente – exact segmentul în care România are zeci de fabrici și zeci de mii de angajați.

Riscul este cu atât mai mare cu cât multe dintre aceste companii sunt întreprinderi mici și mijlocii, iar disponibilizările lor sunt fragmentate și rămân adesea în afara statisticilor privind restructurările majore.

Schimbarea de tehnologie lovește exact industria în care România este puternică

Industria auto europeană trece prin cea mai amplă transformare din ultimele decenii. Motoarele cu ardere internă pierd teren, în timp ce investițiile se mută către automobile electrice, baterii și electronica de putere.

Problema pentru România este că o mare parte din fabricile locale produc componente pentru automobile convenționale: sisteme mecanice, piese pentru motoare, cablaje, componente metalice și alte subansamble care riscă să aibă o cerere tot mai redusă pe măsură ce electrificarea avansează.

Eurofound avertizează că producătorii de componente suportă deja o parte mai mare din pierderile de locuri de muncă decât marile mărci auto.

România apare deja în analiza Eurofound

Analiza europeană menționează explicit România prin cazul Schaeffler, companie care a anunțat eliminarea a 800 de locuri de muncă, într-un proces asociat atât declinului tehnologiilor clasice, cât și relocării unei părți din producție în Asia.

Este unul dintre primele exemple care arată cum schimbările din industria auto globală încep să afecteze și fabricile din România.

Germania, principalul client al industriei românești, reduce masiv producția

Pericolul vine în primul rând din Germania, principalul centru al industriei auto europene și cel mai important partener pentru numeroși furnizori români.

În 2024, Germania a concentrat peste trei sferturi din pierderile nete de locuri de muncă anunțate în industria auto europeană. Numai grupul Volkswagen a decis eliminarea a peste 35.000 de posturi până în 2030.

Eurofound avertizează că efectele nu se opresc la granițele Germaniei. Reducerea comenzilor se transmite pe întregul lanț de aprovizionare, afectând furnizorii din Europa Centrală și de Est, inclusiv din România.

Cu alte cuvinte, dacă uzinele germane produc mai puține automobile, comenzile pentru fabricile românești de componente pot scădea chiar dacă acestea nu sunt implicate direct în restructurările constructorilor.

Concedierile reale pot fi mult mai mari decât cele raportate

Unul dintre principalele avertismente ale Eurofound este că impactul asupra furnizorilor este probabil subestimat.

European Restructuring Monitor urmărește doar concedierile de amploare, care afectează minimum 100 de angajați sau peste 10% din personalul unei companii mari.

În schimb, sute de furnizori mici și mijlocii pot elimina câteva zeci de posturi fiecare, fără ca aceste reduceri să apară în statisticile europene.

Rezultatul este că pierderile reale de locuri de muncă din industria componentelor auto pot fi semnificativ mai mari decât cele reflectate în datele oficiale.

Tranziția către mașinile electrice nu înseamnă automat noi locuri de muncă

O altă concluzie importantă este că fabricile dedicate vehiculelor electrice nu compensează automat pierderile din industria tradițională.

Producția de baterii și componente electrice este mai automatizată, necesită investiții mult mai mari și, în multe cazuri, mai puțini angajați pentru același volum de producție.

În plus, competențele cerute sunt diferite. O fabrică specializată în componente pentru motoare termice nu poate deveni peste noapte producător de baterii sau electronice de putere fără investiții consistente și recalificarea personalului.

Investițiile noi vin tot mai mult din China

În timp ce producția tradițională se restrânge, noile investiții sunt dominate de companii chineze.

Potrivit Eurofound, peste jumătate dintre marile proiecte de extindere a personalului anunțate în prima parte a anului 2026 sunt legate de investiții chineze în vehicule electrice, baterii și componente.

Ungaria și Spania atrag o mare parte dintre aceste proiecte, inclusiv fabrici de baterii, componente din aluminiu și materiale pentru acumulatori.

Acest lucru înseamnă că noile locuri de muncă nu apar neapărat în aceleași regiuni în care dispar cele din industria auto tradițională.

Ce înseamnă asta pentru România

Pentru România, miza este uriașă. Industria componentelor auto reprezintă unul dintre cei mai importanți exportatori ai economiei și angajează zeci de mii de oameni în fabrici răspândite în aproape toate regiunile țării.

Dacă producătorii germani își reduc comenzile, iar investițiile în noile tehnologii se îndreaptă către alte state, România riscă să piardă atât locuri de muncă, cât și investiții.

În același timp, simpla existență a unei baze industriale solide nu garantează adaptarea la noua eră a automobilului electric. Fără investiții în reconversia fabricilor, recalificarea angajaților și atragerea producției de componente pentru vehicule electrice, multe dintre unitățile care astăzi lucrează pentru motoarele cu ardere internă pot deveni vulnerabile în următorii ani.

Eurofound concluzionează că Europa nu traversează doar o perioadă dificilă pentru industria auto, ci o transformare structurală profundă, în care unele regiuni vor atrage noile investiții, iar altele riscă să piardă atât fabrici, cât și competențele industriale dezvoltate în ultimele decenii.