Străinii deţin peste de un milion de hectare de teren în România, cifră comunicată de Ministerul Agriculturii, care are în vedere doar suprafeţele deţinute cu acte. Reprezentanţii Alianţei ROPAC susţin însă că acestea sunt mult mai mari dacă luăm în considerare terenurile fără acte mai ales că străinii cumpără de mult timp terenuri chiar pe persoană fizică, deşi legislaţia interzice în prezent acest lucru.
“Acel milion de hectare sunt cumpărate pe acte, dar oare câte milioane de hectare sunt cumpărate fără acte, doar cu contracte de mână pe terenuri neintabulate. Ministerul, în toate raportările sale, vorbeşte despre deţinerea în România de către străini a unui milion, un milion două sute de mii de hectare de teren la această dată. Dar aceasta înseamnă statistica pe acte notariale. În partea de sud şi Moldova, unde n-a existat cadastru, aceşti oameni deţin suprafeţe enorme de pământ fără documente şi acum, cum îi prind pe români la înghesuială, cum îi duc să semneze actele”, a declarat Claudiu Frânc, preşedintele ROPAC - (alianţă care include mai multe organizaţii de fermieri din agricultură).
Citeşte şi: Şapte recorduri de viteză la Nurburgring
Membrii ROPAC afirmă că terenurile nu sunt înregistrate în sistemul notarial, fiind cumpărate pe bază de titlu şi nu de carte funciară, pentru a se masca situaţia reală a cumpărărilor şi pentru a se proteja de fiscul din ţara de origine. Adevăratul dezastru funciar va ieşi la lumină odată cu promulgarea legii cu privire la vânzarea terenurilor agricole către persoanele fizice străine, susţin reprezentanţii Alianţei. Situaţia este gravă deoarece terenurile sunt cumpărate nu pentru producţia de alimente, ci preponderent pentru producţia de energie – agrocarburanţi, energie eoliană, energie fotovoltaică sau energie din biomasă. În plus, profitul este repatriat în ţările de origine chiar dacă o mare parte din profit este format din subventiile agricole de la APIA pentru terenuri ce nu produc alimente, ci energie, spun reprezentanţii ROPAC.
Alianţa ROPAC a solicitat recent Ministerului Agriculturii prelungirea perioadei de tranziţie pentru cumpărarea de pământ de către cetăţenii români persoane fizice până la 1 ianuarie 2018, motivând cererea prin faptul că ţări precum Ungaria, Lituania sau Slovacia au obţinut o prelungire cuprinsă între trei şi cinci ani de la data negociată. ROPAC consideră lipsa de reacţie a Ministerului Agriculturii drept “un atentat la siguranţa alimentară a României”.

