'Vom face compromisuri, pentru că este ceva important pentru viitorul Serbiei, dar aceste compromisuri au limite. Din acest motiv, cerem Uniunii Europe, Statelor Unite, Rusiei, dar şi celorlalţi actori internaţionali, să lase clar să se înţeleagă că nu vor permite umilirea şi distrugerea Serbiei', a afirmat oficialul sârb în faţa presei.
'Vom cere să nu se solicite Serbiei să accepte propria sa distrugere', a adăugat Vucic, sugerând astfel că UE favorizează Pristina la negocieri.
Premierii sârb şi kosovar, Ivica Dacic şi Hashim Thaci, s-au întâlnit de şapte ori la Bruxelles de la iniţierea dialogului în luna octombrie 2012 şi au semnat, în luna decembrie, un acord ce soluţionează problema punctelor de trecere între Serbia şi Kosovo, care vor fi gestionate în comun. De asemenea, Belgradul şi Pristina au desemnat 'ofiţeri de legătură' care vor fi detaşaţi în cadrul misiunilor UE din cele două capitale.
Problema cea mai spinoasă în relaţiile dintre Belgrad şi Pristina rămâne sprijinul acordat de Serbia conaţionalilor săi din nordul Kosovo, unde aceştia sunt majoritari, controlând în această regiune, care practic scapă de sub controlul kosovarilor, instituţii precum şcoli şi tribunale. Serbia cere constituirea unei asociaţii a municipalităţilor majoritar sârbe, care să dispună de organe de 'putere executivă' pentru domeniile securităţii, poliţiei şi justiţiei, ceea ce Pristina refuză.
Belgradul mai solicită şi o largă autonomie pentru cei 40.000 de sârbi care trăiesc în nordul Kosovo, dar şi pentru ceilalţi 80.000 din enclavele împrăştiate în sudul fostei sale provincii, care şi-a proclamat unilateral independenţa în anul 2008.
'Ceea ce am obţinut (ca propunere) de la Bruxelles în urmă cu două săptămâni nu este demn de respectul şi nici de consideraţia' noastră, a subliniat vicepremierul sârb. 'Nu putem să abordăm soluţionarea problemelor tehnice fără să le rezolvăm pe cele esenţiale, şi anume forţele de poliţie, prezenţa trupelor de securitate kosovare în anumite zone şi justiţia', a continuat el.
Întâlnirea de pe 2 aprilie este considerată o 'reuniune pentru concluzii', iar un acord ar spori considerabil şansele Serbiei de a obţine începerea negocierilor de aderare la UE la Consiliul European din luna iunie. Uniunea Europeană a acordat anul trecut Serbiei statutul de ţară candidată, dar îi condiţionează începerea negocierilor de aderare de normalizarea relaţiilor cu Kosovo, chiar dacă nu îi va recunoaşte independenţa. 'Serbia nu mai are timp să aştepte într-un conflict îngheţat', a concis vicepremierul sârb.
