Partidul slovac de doctrină liberală Libertate şi Solidaritate (SaS), unul dintre partidele mici ale coaliţiei de guvernare, cere ca ţara, a doua cea mai săracă din zona euro, să nu participe la bailoutul altor state şi să nu facă parte din Mecanismul European de Stabilitate (ESM) ce va fi pus în funcţiune din 2013, potrivit Reuters.

 

SaS are 21 din cele 150 de locuri ale parlamentul slovac, numărul total de mandate deţinute de coaliţia de guvernare fiind de 77, ceea ce conferă guvernării o majoritate fragilă. Ceilalţi membri ai guvernului consideră inacceptabile cererile SaS, şi ar putea căuta sprijin în rândul opoziţiei, chiar şi cu riscul unor alegeri anticipate.

 

Marţi, parlamentul ar trebui să voteze aprobarea schimbărilor aduse la Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF), care ar trebui să ajugă la o capacitate efectivă de 440 miliarde euro, mecanism ce va interveni în piaţa secundară de obligaţiuni, va asigura finanţarea celui de-al doilea bailout al Greciei şi va putea capitaliza băncile din Zona euro, totul sub umbrela garanţiilor oferite de statele Eurozonei care în acest moment nu sunt sub acorduri de finanţare instituţională. Slovacia contribuie la acest Fond cu garanţii de 4,37 miliarde euro, însă sub noua formă, cota ar trebui să ajungă la 7,72 miliarde euro.

 

Richard Sulik, liderul Sas, declară într-un interviu pentru cotidianul german Der Spiegel că "cea mai mare ameninţare pentru euro este chiar fondul de bailout", şi că "se încearcă rezolvarea unei crize a datoriilor cu datorie nouă". Acesta remarcă şi faptul că Slovacia ar urma să aibă şi cea mai mare contribuţie în fondul de bailout, dacă se raportează suma la puterea economică a ţării.

 

Salariul mediu din Slovacia, ţară cu 5,4 milioane de locuitori, este cu doar 30 euro mai mic decât salariul minim din Grecia, 780 vs. 750 euro.

 

Dacă SaS şi partenerii de guvernare nu ajung la o înţelegere astăzi, la o întânire ce începe de la ora României 17:00, potrivit Reuters, întregul plan european s-ar putea nărui, într-un moment în care criza datoriilor suverane a făcut deja prima victimă în rândul băncilor, banca franco-belgiană Dexia fiind parţia naţionalizată şi parţial ţinută în prefuzii cu garanţii de stat.

 

În afară de Malta, care va vota azi şi de la care nu se aşteaptă surprize, celelalte ţări au aprobat noua formă a EFSF.