Potrivit premierului slovac, Strategia europeană privind regiunea Dunării reprezintă o şansă de a reacţiona în faţa globalizării. Dacă această comunitate nu profită de oportunităţile şi avantajele pe care încă le mai are, va pierde şansa de a-şi asigura dezvoltarea pe mai departe şi ar putea deveni o regiune tot mai săracă şi lipsită de relevanţă, a avertizat Fico. Acesta este obiectivul central al eforturilor UE - de a rămâne o economie extrem de atractivă şi competitivă, o economie socială de piaţă, menţinând în acelaşi timp modelele sociale europene, a explicat premierul slovac.
În momentul de faţă, una dintre provocări o reprezintă încorporarea Strategiei Dunării în acorduri de parteneriat între statele dunărene, folosind fondurile europene structurale şi de investiţii pentru perioada 2014-2020, a mai notat Robert Fico în discursul său.
Dintre cele 14 ţări participante la Strategia Dunării, lansată în 2011 cu scopul de a promova dezvoltarea regiunii dunărene, opt sunt membre ale UE - Germania, Austria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Bulgaria şi România - şi şase sunt din afara Uniunii - Croaţia, Serbia, Bosnia, Muntenegru, Ucraina şi Republica Moldova.
Potrivit Comisiei Europene, această regiune în care trăiesc peste 100 de milioane de persoane se confruntă cu mai multe provocări - ameninţări în plan ecologic /poluarea apelor, inundaţii, schimbări climatice/, potenţial de transport neexploatat şi lipsa de conexiuni rutiere şi feroviare, conexiuni energetice insuficiente, o dezvoltare socio-economică inegală, sisteme de învăţământ şi cercetare lipsite de coordonare şi deficienţe în materie de securitate
