Summitul UE pentru Ucraina, după 16 ore de negocieri: cine a câștigat și cine a pierdut

Summitul UE pentru Ucraina, după 16 ore de negocieri-maraton la Bruxelles, s-a încheiat cu un acord așteptat de mult timp de Kiev, dar și cu un bilanț politic amestecat pentru liderii europeni. După o noapte albă și discuții tensionate, șefii de stat și de guvern au reușit să ajungă la un compromis privind finanțarea Ucrainei, însă nu toată lumea a plecat mulțumită de la masa negocierilor.

Summitul UE pentru Ucraina: cine sunt câștigătorii negocierilor de la Bruxelles

Europa este obișnuită cu răsturnări de situație de ultim moment, însă summitul de joi și vineri a ridicat ștacheta, notează jurnaliștii de la Politico. După 16 ore de negocieri, liderii UE au convenit asupra unui plan de finanțare pentru Ucraina bazat pe datorie comună europeană, chiar dacă trei state membre au ales să nu se alăture inițiativei.

Unul dintre principalii câștigători ai summitului este Bart De Wever, premierul Belgiei, care a rezistat presiunilor privind folosirea activelor rusești înghețate. De Wever s-a opus constant acestui plan, argumentând că Belgia ar fi fost expusă unor posibile represalii din partea Rusiei. După săptămâni de opoziție și o zi întreagă de negocieri cu oficialii Comisiei Europene, poziția sa a contribuit decisiv la abandonarea acestei variante.

Un alt actor-cheie a fost Giorgia Meloni. Premierul Italiei a stat inițial în umbră, dar și-a ales perfect momentul pentru a interveni. Diplomații europeni citați de Politico spun că Meloni nu a vorbit aproape deloc în prima parte a summitului, însă intervenția sa târzie a fost decisivă pentru închiderea acordului, atât pe tema finanțării Ucrainei, cât și în privința altor dosare sensibile.

Și António Costa iese bine din acest summit. Deși obținerea unui compromis într-o singură zi părea aproape imposibilă, Costa a reușit să ducă negocierile la final fără a se angaja ferm într-o singură tabără. Obiectivul său declarat, ca summitul să nu se prelungească mai multe zile, a fost atins.

În mod paradoxal, toți actorii majori implicați în războiul din Ucraina au obținut ceva. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit fondurile de care Kievul avea nevoie urgentă. Uniunea Europeană și-a respectat promisiunea de sprijin, iar activele înghețate ale lui Vladimir Putin nu vor fi folosite, cel puțin deocamdată. În același timp, Donald Trump păstrează posibilitatea de a utiliza aceste active ca instrument de negociere într-un eventual acord de pace viitor.

Summitul UE pentru Ucraina: cine a pierdut după 16 ore de negocieri

De cealaltă parte, summitul a fost un eșec notabil pentru Friedrich Merz. În doar câteva ore, cancelarul german a suferit două înfrângeri majore: amânarea acordului comercial UE-Mercosur și abandonarea planului de folosire a activelor rusești înghețate, pe care îl promovase intens alături de aliații săi nordici. Rezultatul final – datorie comună europeană și posibilitatea ca unele state să se retragă – a demonstrat că ceea ce părea imposibil la Bruxelles era, de fapt, o chestiune de voință politică.

Înfrântă politic a ieșit și Ursula von der Leyen. Președinta Comisiei Europene a încercat să țină împrumutul comun în afara discuțiilor, deși echipa sa avea pregătite variante alternative. Deși a deschis în cele din urmă ușa datoriei comune, gestul a venit prea târziu pentru a-și putea revendica meritul acordului.

Printre perdanți se numără și Mette Frederiksen, alături de blocul nordic. Deși au susținut discret ideea că nu există altă soluție decât cea promovată de Germania, liderii UE au ales până la urmă calea împrumuturilor comune pentru a acoperi nevoile financiare ale Ucrainei în următorii doi ani.

Ungaria, Slovacia și Cehia au obținut un câștig pe termen scurt, evitând obligațiile directe de finanțare, însă această victorie ar putea avea un cost politic ridicat. Banii vor ajunge la Kiev indiferent de poziția lor, iar izolarea acestor state în interiorul UE ar putea aduce consecințe pe termen mediu și lung.