Plecaţi de la sediul Uniunii cipriote a funcţionarilor bancari, manifestanţii s-au îndreptat spre preşedinţie şi, după o scurtă adunare în faţa porţilor palatului, au mers la Ministerul Finanţelor. Nu s-a semnalat niciun incident, deşi tensiunea era uşor de observat.
Manifestanţii, care se tem pentru locurile de muncă în cazul intrării în faliment sau al restructurării băncilor, purtau pancarte pe care scria 'Nu vă atingeţi de fondurile de pensii', 'Nu falimentării Ciprului' sau 'Lăsaţi-ne să visăm'.
Ciprul trebuie să găsească până luni 7 miliarde de euro - peste o treime din PIB - pentru a debloca ajutorul internaţional de 10 miliarde de euro din partea Troicii şi a obţine continuarea furnizării de către BCE a lichidităţilor de urgenţă pentru băncile sale.
Ministrul finanţelor, Michalis Sarris, a vorbit despre 'progresele semnificative' înregistrate şi a apreciat că Parlamentul ar putea primi la sfârşitul zilei un nou pachet de măsuri, însă un oficial din administraţia Camerei a spus că sâmbătă nu sunt prevăzute nicio dezbatere şi niciun vot.
Deputaţii au adoptat vineri seară o primă serie de măsuri, printre care restructurarea sectorului bancar şi crearea unui fond de solidaritate pe baza unor fonduri de pensii. 'Manifestăm ca să ne salvăm locurile de muncă şi fondurile de pensii. Prietenii noştri europeni ne-au adus în această situaţie', a afirmat un funcţionar bancar.
La Bruxelles, mai multe surse apropiate de negocieri au spus că planul negociat cuprinde restructurarea celor două mari bănci cipriote - Bank of Cyprus şi Popular Bank (Laiki în limba greacă) -, care 'trebuie să dispară'. Cu activele sănătoase ale celor două bănci se va crea o nouă bancă.
Laiki Bank are peste 8.000 de salariaţi în Cipru, adică 1% din cei 840.000 de locuitori ai ţării, cifra ilustrând disproporţia sectorului bancar, pe care Uniunea Europeană o acuză în economia cipriotă.
