Ţara în care sindicatele au dezlănţuit războiul pentru salarii ca în Vest. O creştere de doar 10% ar fi „de toată jena“

  Tânărul şi energicul preşedinte francez Emmanuel Macron insistă cu viziunea lui despre o Europă cu mai multe viteze condusă de un nucleu de state aflate în „avangardă“ - un preţ care merită plătit pentru progresul zonei euro şi al proiectului european ca întreg după Brexit. Statele est-europene şi preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker nici nu vor să audă. Însă datele statistice arată că Uniunea Europeană s-ar putea să rămână pe veci un proiect cu două viteze, sau chiar mai multe.   Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) estimează că Europa Centrală şi statele baltice au ajuns în ceea ce priveşte veniturile la 60% din nivelurile Europei de Vest. Instituţia a calculat că doar Cehia, Slovacia şi ţările baltice vor ajunge la 80% până în 2035. Iar Cehia este considerată de Banca Mondială o economie dezvoltată, singura din fostul bloc comunist care şi-a depăşit statutul de economie emergentă. Aceasta în condiţiile în care după căderea comunismului din regiune economia  cehă aproape că s-a dublat (a crescut de 1,7 ori, în monedă naţională, la preţuri curente).   Poul Thomsen, directorul departa­mentului european al FMI, a remarcat că Europa postcomunistă a înregistrat un „progres uimitor“ din 1990. Nivelurile veniturilor în 12 dintre statele regiunii, de la Marea Baltică la Marea Adriatică, sunt cu 50% mai mari decât erau în 1989. Economia Poloniei, cea mai mare din Est şi singura care timp de un sfert de secol n-a înregistrat nicio recesiune, a avansat de trei ori. Şi PIB-ul României s-a dublat. Pe scurt, veniturile din Europa de Est s-ar putea să nu le ajungă niciodată din urmă pe cele din Vest, notează revista americană The Globalist.   mai multe, pe ZF