Nivelul urmator este acela in care managerii romani primesc mandate de conducere regionale si romanii ajung sa aiba proprii expati in diverse tari ale lumii.
Printre cele mai notabile pozitii de conducere, detinute de romani la nivel regional, sunt cele ale Alexandrei Gatej, care coordoneaza sapte birouri ale Unilever in tarile Europei de Est, Dan Bedros, presedintele Alcatel pentru 12 tari, Vasile Iuga, managing partner pe regiunea Europei de Sud-Est in cadrul gigantului de consultanta PricewaterhouseCoopers sau Adrian Sarbu, numarul doi in grupul media CME, sef peste sase tari din regiune. Cel mai recent exemplu de asumare a unor responsabilitati regionale il constituie Vlad Seitan, care la doar 32 de ani este director de marketing in cadrul uneia dintre diviziile OMV, avand in subordine mai multe tari din cadrul grupului austriac.
Top manager in zece ani
Ceea ce este specific unei pietei emergente ca Romania este posibilitatea de avansare rapida catre pozitii de conducere - managerii romanii ajung adeseori sa faca parte din boardul unor multinationale la doar 30-35 de ani, lucru greu credibil pe pietele mature din vestul Europei sau SUA.
“Romania este unica in sensul oportunitatilor oferite tinerilor profesionisti. Oameni tineri, cu o experienta de 10-12 ani, ajung sa aiba responsabilitati la nivel de senior management. In Europa de Vest, sau chiar in India, unde am lucrat mai multa vreme, ai acces la pozitii de senior management doar dupa 15-17 ani de experienta”, spune Arvind Mishra, partener Human Capital in cadrul firmei de consultanta Ernst&Young Romania.
Un alt caz de ascensiune a managementului romanesc il reprezinta cei care si-au croit o cariera pe cont propriu in Occident si apoi au fost trimisi cu mandate de conducere in tara - situatia Lilianei Solomon, CEO Vodafone sau a lui Andrei Caramitru, seful McKinsey Romania.
In acelasi timp, businessurile romanesti au intrat in faza de expansiune in tarile din jur, in special in Bulgaria, Serbia, Moldova si in Ucraina, iar antreprenorii romani isi manifesta abilitatile de leadership pe un teren mai larg si asupra unor echipe de diverse nationalitati.
Salarii comparabile cu Cehia si cu Ungaria
Managerii multinationalelor din Romania se afla, practic, la acelasi nivel de salarizare cu directorii din regiunea Europei Centrale si de Est.
Daca la nivelul personalului obisnuit, angajatii din subsidiarele locale primesc un salariu aproape la jumatate fata de cel din Cehia (56%), potrivit studiului PayWell al firmei de consultanta PwC, la nivel de management, diferentele sunt nesemnificative - veniturile managerilor romani se situeaza la 91% din cat primesc managerii cehi. Diferentele sunt chiar mai mici fata de salariile managerilor din Ungaria si Slovacia - distanta dintre romani si managerii unguri la nivel de salarizare este de doar 6%, iar fata de slovaci de doar 5%, in conditiile in care la nivelul general al salarizarii in companii, diferentele sunt mult mai mari - de 35%, respectiv 25%.
“Expatii detasati pe piata romaneasca au salarii semnificativ mai mari decat ceilalti manageri locali, cu diferente de circa 50-70%, plus o gramada de alte avantaje. Adunate, dau multe zeci de mii de euro lunar”, spune specialistul in recrutarea de top manageri George Butunoiu.
Managerii, venituri de zece ori mai mari decat restul angajatilor
Totusi, Romania ramane una dintre tarile cu cele mai mari diferente de salarizare intre top manageri si restul stafului, situandu-se pe locul trei dupa China si Thailanda intr-un clasament global al companiei de consultanta in management Hay Group. Astfel, salariul managerilor din Romania este de 9,8 ori mai mare decat media veniturilor pe care le primesc angajatii din companiile locale.
Din punctul de vedere al discrepantelor existente la nivel de putere de cumparare intre senior-manageri si personalul administrativ, directorii din Romania se situeaza in randul celor din tarile Americii Latine si din Rusia, cu un raport de zece la unu, se arata intr-un studiu Watson Wyatt. La nivelul anului trecut, managerii din companiile multinationale din Romania castigau in medie 3.500 de euro pe luna, de circa 11,4 ori mai mare decat salariul mediu net pe economie, potrivit studiului PwC. In acelasi timp, in Cehia, raportul dintre salariul managerilor si cel al personalului administrativ era de doar 6,3 ori, in Slovacia, de 7,5 ori, iar in Ungaria, de 7,1 ori. Daca la nivelul anului 2004, diferenta de remuneratie intre cel mai bine platit director din board si cel mai slab platit era de 53%, potrivit studiului PwC, diferentele s-au amortizat treptat, ajungandu-se la doar 21% in 2007. Totusi, salariul unui CEO de pe piata locala, ramane cu circa 30-50% mai mare decat cel al directorului financiar sau al directorului de operatiuni.
“Asistam treptat la o atenuare a discrepantelor salariale - atat fata de tarile din regiune, cat si in interiorul companiilor locale. S-au micsorat in ultimii ani diferentele existente intre salariile managerilor si ale celorlalti angajati”, spune Ruxandra Stoian, director in cadrul PwC Romania.
Exista un stil romanesc de management?
In conditiile globalizarii accentuate a businessului, conteaza tot mai putin nationalitatea celui care conduce o companie, o echipa sau un departament - nu conteaza ca esti olandez, roman sau sud-african, este chiar incurajata diversitatea culturala, mai ales din ratiuni de eficienta.
“Exista, din pacate, un stil romanesc de management. El e bazat pe conducerea prin forta si presiune. Managerii nostri, in general, pleaca de la premisa ca oamenii nu muncesc decat daca sunt impinsi de la spate si ca meseria de manager inseamna a-i tine din scurt pe subordonati si a le da sarcini clare pe care sa le execute”, este de parere Adrian Stanciu, managing partner al Human Synergistics, companie internationala specializata in cultura organizationala. Potrivit analizelor efectuate de firma de consultanta, managementul romanesc este de tip defensiv, orientat pe putere si competitie, in vreme ce tendinta globala este catre un management constructiv, orientat catre oameni si rezultate.
Totusi, managerii romani care lucreaza in alte culturi si care au in subordine angajati straini, renunta usor la stilul local si adopta viziunea occidentala de leadership. “Managementul romanesc valorizeaza, de fapt, ceea ce valorizeaza si managerii din economiile cele mai performante, doar ca ei nu cred ca asta merge la noi. Pusi intr-un alt mediu se vor adapta rapid si vor invata repede noile mecanisme ale conducerii”, explica Stanciu. Probleme de adaptare au insa top managerii straini care sunt trimisi sa conduca operatiunile multinationalelor pe piata locala, crede Stanciu, cu atat mai mult cu cat persoana vine dintr-un mediu mai diferit. “Un manager olandez are mai multe probleme de adaptare decat unul bulgar”, explica reprezentantul Human Synergistics. “La noi, managementul expatriat a capatat si conotatii negative, pentru ca el s-a manifestat traditional prin trimiterea la post a unor manageri de varf din companiile-mama, nu pentru ca erau neaparat mai buni decat cei locali, ci pentru ca firma nu avea incredere in capacitatea localnicilor”, spune acesta.
Discutii pe aceasta tema vor fi gazduite astazi pe Money Channel
Manageri cu MBA 2.500
Generatii intregi de manageri romani au parcurs in perioada de dupa 1990 programe reputate de MBA. Cel putin 2.500 de manageri au trecut in ultimii 15 ani printr-una dintre scolile de business de pe piata locala, oferta acestora crescand de la an al an, pe masura interesului aratat de directorii locali de a investi in propria educatie. In acelasi timp, cateva sute de manageri romani s-au inscris in acesti ani in programe de MBA din strainatate. Insa, daca la nivel de top management, putem consemna o serie remarcabila de exceptii notabile, care ajung sa-i inlocuiasca pe expati si chiar sa-si realizeze o cariera internationala, calitatea generala a managementului local este inca incerta. “De multe ori observam ca implementarea proiectele complexe - cum ar fi restructurari ale proceselor sau costurilor, accelerarea lansarii de noi produse, intrarea pe noi piete, fuziuni - este penalizata de experienta prea restransa a middle managementului local”, explica Andrei Caramitru, managing partner al biroului de la Bucuresti al gigantului de consultanta strategica McKinsey.
