1*Transgaz – o alta posibila listare de succces.


SNTGN Transgaz a primit 5 oferte din partea urmatorilor:


BCR Securities SA Bucureşti în colaborare cu CA IB;

Sindicatul BRD Securities – Groupe Societe Generale Bucureşti, plus EFG EUROBANK Securities SA Bucureşti;

Raiffeisen Capital&Investment SA Bucureşti;

Sindicatul de Intermediere format din:

SSIF Broker SA Cluj-Napoca – Manager de sindicat

HTI Valori Mobiliare – Membru de sindicat

Delta Valori Mobiliare – Membru de sindicat

Consorţiul BT Securities SA Cluj-Napoca


Putem aminti, ca, compania in cauza este la a doua selectie de oferte, dupa ce, la sfarsitul anului 2005, 4 societati isi manifestasera interesul pentru consultanta la listare - ING Securities, Delta Valori Imobiliare Bucuresti, BCR Securities si un consortiu condus de BT Securities Cluj-Napoca;

Nu avem nici o explicatie pentru motivele reluarii acestui proces de selectie de oferte.


Termenul imita pentru depunerea ofertelor a fost 4 Septembrie 2006, iar deschiderea ofertelor va avea loc pe data de 6-7 Septembrie 2006.


Interesul generat pe piata romaneasca de capital pentru listarea pachetului de 10% din capitalul social al Transgaz, poate fi amplificat de succesul de care s-a bucurat oferta publica realizata de Transelectrica.


2*Transgaz, societate de transport a gazeleor naturale, este operatorul sistemului national de transport a gazelor naturale, fiind societatea care detine monopolul transportului degaze; Putem face in acest context o paralela intre Transgaz si Transelectrica – ambele avand pozitii de monopol pe domeniul sau.


Transgaz adminitreaza o infrastructura de transport de circa 40 mld mc/an, dintre care 11.000 Km sunt magistrale de transport;



Capacitatea proiectata a Sistemului National de Transport gaze naturale este de aproximativ 30 mld mc/an;
In anul 2000 s-au transportat aproximativ 15,1 miliarde mc, pastrandus-se relative aeceasi valoare pana in 2004 (cand se transportta 15,7 miliarde mc) pentru ca in anul 2005 sa se ajunga l a16,2 miliarde mc.


TRANSGAZ - S.A. are în componenţa sa :

• Sucursala de transport gaze naturale , cu sediul în municipiul Mediaş, organizată teritorial în 9 (nouă) regionale de transport gaze naturale. Scopul şi obiectul de activitate al acesteia sunt :

• Operarea şi exploatarea Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale şi transportul gazelor pe întreg teritoriul ţării ,

• Operarea sistemului de tranzit internaţional de gaze naturale pe teritoriul României,

• Întreţinerea şi repararea Sistemului Naţional de Transport gaz,

• Pregătirea şi urmărirea lucrărilor de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a sistemului naţional de transport gaz;

• Sucursala de cercetare şi proiectare pentru transport gaze naturale , cu sediul în municipiul Mediaş. Aceasta elaborează lucrări de cercetare aplicative şi inginerie tehnologică specifice activităţii de transport gaze.

• Dispeceratul naţional de gaze naturale , cu sediul în Bucureşti organizat ca o direcţie în cadrul societăţii naţionale, care este şi operatorul pieţei gazelor naturale din România.

• Unitatea de management pentru proiectul „Nabucco” , cu sediul în municipiul Mediaş, organizată ca o unitate funcţională componentă a SNTGN, care asigură managementul integrat de proiect în conformitate cu prevederile ACORDULUI DE GRANT-TEN-E/2003/57100/Z/03 – 008, încheiat de Comunitatea Europeană pe de o parte şi OMV Erdgas GmbH, care reprezintă beneficiarii (Mol Ungaria, BOTAS Turcia, Bulgargaz EAD, Transgaz România).



Criza gazelor generata in prima parte a anului 2006, de disputele dintre Ucraina si Rusia, cat si recenta intelegere incheiata intre Gazprom si compania Sonatrach din Algeria, principalul exportator de gaze in Italia – readuce in atentia tarilor vestice necesitatea gasirii unor alternative la aprovizionarea cu gaze naturale.


In acest context, intentia Serbiei de a participa impreuna cu concernul rus Gazprom la construirea unei gazoduct din Rusia spre Europa Occidentala pare a fi un contracandidat puternic al Proiectului Nabucco.


Pe acest fond, proiectul de Ordonanta de Guvern prin care SNTGN Transgaz va fi scutita de plata datoriilor catre MEC, si prin care se permite folosirea dividendelor cuvenite statului pentru dezvoltare si modernizare, este o decizie care poate influenta semnificativ valoarea de piata a companiei, dupa listare.


3*Punctul forte al societatii Transgaz este dat – asa cum spuneam mai sus - de calitatea de partener in cadrul proiectului Nabucco, alaturi de companiile BOTAS din Turcia, Bulgargaz din Bulgaria, MOL din Ungaria si OMV Erdgas din Austria.


Cele cinci companii au semnat în data de 11 Octombrie 2002 la Viena, un Acord de cooperare privind înfiinţarea unui „Consorţiu” în vederea efectuării unui „Studiu de Fezabilitate” privind crearea unei rute complet nouă de transport a gazelor naturale din zonele de producţie mai sus menţionate, prin construirea unei conducte pe teritoriul celor cinci ţări şi care să aibă ca punct de plecare graniţele Turciei cu Georgia şi Iran iar ca punct final nodul Baumgarten din Austria (nod important în care sunt colectate gazele ruseşti care sunt tranzitate către vestul Europei.

De asemenea se va lua în calcul legarea la conducta de transport şi a altor surse de gaze disponibile din zonă, (Siria, Irak, Egipt ).


Traseul proiectului Nabucco


Importanţa acestui proiect a fost recunoscută şi de către organismele comunitare prin includerea de către Comisia Europeană a acestuia în programul TEN (Trans European Networks) pe lista de proiecte prioritare.

Această includere presupune şi finanţarea de către Comisia Europeană a 50% din valoarea de realizare a studiului, restul de fonduri necesare fiind asigurat din fondurile proprii ale celor cinci companii.


Pieţe ale conductei Nabucco

În jurul Europei exista suficiente surse care să acopere creşterea preconizată a cererii de gaze în Europa pentru următoarele decenii, dar în prezent nu există suficiente posibilităţi de transport a acestor volume de gaze naturale către pieţele gaziere europene.

De asemenea, datorită faptului că pentru anumite regiuni din partea centrala a Europei de Vest şi Balcani, distanţa de la Marea Caspică este mai scurtă decât faţă de alte surse (în principal Rusia), se consideră că în acest sens Nabucco este un proiect competitiv. Analiza de piaţă, a dovedit aceste presupuneri. Aceste rezultate indică un volum posibil de transportat începând cu livrări de 8 miliarde de mc în 2011 şi cu o creştere treptată până la volume de 25 – 31 miliarde mc în anul 2020.





Rezerve gaze in jurul Europei


Pentru a sumariza, se poate afirma că fezabilitatea proiectului Nabucco rezultă din:

-caracterul competitiv din punct de vedere al costului si implicit al tarifului de transport previzionat , comparativ cu alte proiecte noi;

-siguranţa livrărilor, dată de marile câmpuri de gaze din zona Mării Caspice şi din Orientul Mijlociu;

-diversitatea livrărilor pentru pieţele ţintă, faţă de sursele existente;

-faptul că partenerii Nabucco preiau cantităţi de gaze naturale pentru a acoperi parţial cererea lor viitoare ;

-creşterea constantă a necesarului de consum din ţările europene puternic industrializate, pe fondul scăderii constante (pe termen mediu şi lung) a livrărilor de gaze din zona Mării Nordului, şi a deprecierii infrastructurii de transport a gazelor ruseşti);

-costul ridicat de livrare a Gazului Natural Lichefiat produs de ţările din Maghreb (nordul Africii).


Estimari pentru livrarile de gaze in Europa


Putem observa ca se estimeaza o crestere a volumului de gaze furnizate din zona Africii si din zona economiilor emergente, intr-un ritm mai mare decat cresterea inregistrata din zona Orientului Mijlociu – situatie care ar putea duce la cresterea importantei si potentialului Proiectului Nabucco.






4* Urmarind potentialul de piata al Transgaz, am plecat la fel ca si in cazul Transelectrica, de la o comparatie cu companiile listate pe pietele vest-europene, care desfasoara activitati in sectorul distributiei de gaze naturale;


Am avut in vedere in mod special, companiile care fac parte din cosul indicelui Dow Jones 600 Utilities, indice listat la bursa din Frankfurt.


In graficul de mai jos, avem evolutia indicelui respectiv, d ela inceputul anului, pana la data de 05.09.2006;

In perioada amintita, indicele Dow Jones 600 Utilities, a castigat peste 18%, de la valoarea de 34.72 unitati la valoarea de 41.09 unitati.


Dealtfel, evolutia foarte buna a sectorului companiilor de utilitati, si potentialul acestui sector, sunt reflectate de faptul ca valoarea indicelui amintit este foarte aproape de maximele istorice pe ultimii 4 ani, de 41,27 unitati, maxime istorice atinse insa tot in cursul lunii Septembrie.



Din cosul indicelui respective am urmarit comparatia cu E.ON, RWE din Germania, ENEL din Italia, Endesa, din Spania si Centrica din Marea Britanie; Acestea fiind dealtfel intre companiile cu cea mai mare pondere in cadrul indicelui respectiv:


DJ STOXXSM 600 UTILITIES

pondere

E.ON

16.08%

RWE

8.08%

ENEL Spa

7.50%

Endesa

6.50%

Ce ntrica PLC

3.86%





La 31.12.2005, principalii indicatorii ai companiilor avute in vedere erau urmatorii:


 

E.ON

RWE

ENEL

ENDESA

CENTRICA

nr de actiuni

692,000,000

523,410,000

6,170,920,000

1,058,750,000

3,658,630,000

total active (EUR)

126,562,000,000

108,122,000,000

50,502,000,000

55,365,000,000

13,290,000,000

datorii (EUR)

77,344,000,000

95,005,000,000

31,086,000,000

39,038,000,000

10,848,000,000

capitaluri proprii (EUR)

44,484,000,000

11,474,000,000

19,057,000,000

11,590,000,000

2,386,000,000

cifra de afaceri (EUR)

51,854,000,000

40,518,000,000

32,272,000,000

18,229,000,000

13,448,000,000

profit net (EUR)

4,932,000,000

2,607,000,000

2,860,000,000

3,757,000,000

968,000,000

pret piata 31.12.2005 (EUR)

87.39

62.55

6.63

22.22

3.60

pret piata 05.09.2006 (EUR)

99.15

70.93

7.05

27.54

4.46

% prof/loss fata de 02.01.2006

13.46%

13.40%

6.23%

23.94%

23.89%

capitalizare bursiera 31.12.2005 (EUR)

60,473,880,000

32,739,295,500

40,925,541,440

23,525,425,000

13,171,068,000


Pentru aceeasi perioada, indicatorii SC Transgaz Medias inregistrau urmatoarele valori:


SC Transgaz Medias

Indicatori

nr de actiuni (mil)

10.36

total active (mil EUR)

578.55

datorii totale (mil EUR)

273.44

capitaluri proprii (mil EUR)

291.96

cifra de afaceri (mil EUR)

217.55

profit net (mil EUR)

39.11


In incercarea de a realiza o comparatie relevanta, care sa poata indica un eventual prêt de piata pe care Transgaz l-ar fi putut avea pe baza rezultatelor inregsitrate la sfarsitul anului 2005, am considerat necesar sa plecam de la indicatorii de profitabilitate realizati de companiile straine avute in vedere;

Astfel, putem observa ca la data de 31.12.2005, companiile in cauza realizau rate de profitabilitate a cifrei de afaceri destul de apropiate, cuprinse intre un minim de 0,064 EUR profit, la fiecare 100 EUR din cifra de afaceri – in cazul RWE, si un maxim de 0,206 EUR la fiecare 100 EUR din cifra de afaceri, inregsitrata de ENDESA din Spania.


indicatori

E.ON

RWE

ENEL

ENDESA

CENTRICA

MEDIE companii V-Europene

marja de profit

0.095

0.064

0.089

0.206

0.072

0.105

profit/actiune

7.127

4.981

0.463

3.549

0.265

3.277

ROE

0.111

0.227

0.150

0.324

0.406

0.244

ROA

0.039

0.024

0.057

0.068

0.073

0.052


Diferente ceva mai accentuate putem observa insa in ceea ce priveste valorile inregistrate de indicatorul “profit/actiune”; Extremele fiind punctate de minimul de 0,265 EUR/actiune in cazul CENTRICA, si maximul de peste 7 EUR/actiune in cazul E.ON.


Activitatea oarecum similara a respectivelor companii, conduce si la realziarea unor valori apropiate in ceea ce priveste valorile inregsitrate de indicatorii de rentabilitate ROE si ROA, unde se inregistreaza abateri fata de medie, in limite destul de reduse.




Pentru Transgaz, la data de 31.12.2005, indicatorii de rentabilitate, avuti in vedere mai sus pentru companiile Vest-Europene, inregistrau urmatoarele valori, cu abateri reduse fata de media amintita.


Indicatori

Indicatori Transgaz

MEDIE companii V-Europene

marja de profit

0.180

0.105

profit/actiune

3.774

3.277

ROE

0.134

0.244

ROA

0.068

0.052


Pe baza bazelor prezentate mai sus,

-dat fiind atat sectorul de activitate asemanator (singurele exceptii fiind data de faptul ca o parte din companiile avute in vedere desfasoara si activitati de transport a energiei electrice pe langa activitatea de baza, de transport si distributie a gazelor naturale)

- si ratele de rentabilitate inregistrate de companiile avute in vedere

Putem lua ca repere pentru un potential target de prêt, valorile de piata inregistrate de companiile listate pe pietele Vest-Europene; Astfel, am considerat util sa urmarim principalii indicatori de evaluare ai respectivelor companii:


indicatori de evaluare

E.ON

RWE

ENEL

ENDESA

CENTRICA

MEDIE companii V-Europene

pret/active totale

0.478

0.303

0.810

0.425

0.991

0.601

pret/active nete

1.229

2.496

2.108

1.441

5.394

2.533

pret/capitaluri proprii

1.359

2.853

2.148

2.030

5.520

2.782

pret/cifra de afaceri

1.166

0.808

1.268

1.291

0.979

1.102

pret/profit

12.262

12.558

14.310

6.262

13.606

11.800


Prin urmare, la data de 31.12.2005, investitorii plateau intre un minim de 0,303 EUR pentru fiecare 1 EUR din activele totale (cazul RWE), si un maxim de 0,991 pentru fiecare 1 EUR din activele totale, in cazul CENTRICA; Putem puncta ca abaterea de la medie se pastreaza in limite rezonabile, pretul de piata fiind influentat si de specificul fiecarei companii in parte, sau de conditiile macro-economice din statul de origine.


Comparatia poate continua si in ceea ce priveste ceilalti indicatori de evaluare, unde, deasemeni putem puncta ca abaterile ridicate de la medie, reprezinta exceptia 

( de ex: indicatorul "pret/capitaluri proprii" care este de 1,