Trump și Congresul SUA, confruntare deschisă la Washington. Unde se poziționează România este una dintre cele mai importante întrebări de politică externă ale momentului, în contextul în care legislativul american a adoptat o strategie de apărare diferită de cea promovată de administrația de la Casa Albă. Deși disputa pare una tehnică, miza este majoră pentru Europa de Est, pentru NATO și implicit pentru România, aflată pe flancul estic al Alianței.
Trump și Congresul SUA: două viziuni diferite asupra apărării europene
Congresul Statelor Unite a adoptat miercuri o strategie de apărare pentru 2026 care contrazice în bună măsură viziunea promovată de președintele Donald Trump și de echipa sa. Diferențele sunt vizibile mai ales în ceea ce privește angajamentul militar al SUA în Europa și relația cu aliații tradiționali.
Strategia adoptată de Congresul SUA reafirmă sprijinul pentru alianțele americane din Europa și prezența militară continuă pe continent. În mod explicit, documentul limitează capacitatea Pentagonului de a reduce numărul de trupe americane din Europa sub pragul de 76.000 de militari fără o justificare solidă prezentată Congresului, care își rezervă dreptul de a avea ultimul cuvânt.
În analiza realizată pentru „Adevărul”, Antonia Pup, cercetătoare și cadru didactic la Universitatea Georgetown, explică faptul că această abordare reprezintă o reacție directă la incertitudinile generate de politica administrației Trump. Deși președintele are drept de veto asupra NDAA (National Defense Authorization Act), Congresul poate trece peste acest veto cu o majoritate de două treimi, transformând legea într-un instrument obligatoriu din punct de vedere legal.
Antonia Pup subliniază că NDAA nu alocă direct fonduri, dar stabilește prioritățile strategice și limitele în care Pentagonul poate acționa. Odată promulgată, legea impune respectarea condițiilor privind cheltuielile militare și desfășurarea trupelor, inclusiv în Europa.
Trump și Congresul SUA și poziția României în noul joc de putere
Pentru Uniunea Europeană și pentru Ucraina, documentul adoptat de Senatul american aduce câteva vești bune. NDAA prevede un sprijin militar de 800 de milioane de dolari pentru Kiev și menținerea unui general american în fruntea comandamentului SACEUR al NATO, semnalând continuitatea angajamentului american față de securitatea europeană.
În schimb, România nu este menționată explicit în noua strategie, așa cum nici regiunea Mării Negre nu mai apare în document. Potrivit Antoniei Pup, acest lucru reflectă un deficit de reprezentare și de activism diplomatic la nivelul Congresului, în contrast cu statele baltice, care au reușit să-și promoveze mai eficient interesele.
Totuși, experiența României a influențat indirect deciziile Congresului. Redimensionarea prezenței militare americane pe teritoriul românesc a determinat legislativul de la Washington să impună reguli mai stricte Pentagonului, inclusiv obligația de a consulta aliații NATO înainte de orice retragere semnificativă de trupe.
În plan politic, confruntarea dintre Trump și Congres rămâne deschisă. Președintele poate bloca legea, dar Congresul are instrumente pentru a-și impune voința, mai ales pe măsură ce se apropie alegerile intermediare din 2026. În acest context, diplomația americană va continua să se raporteze în principal la Strategia Națională de Securitate a administrației, chiar dacă NDAA oferă un semnal politic bipartizan în favoarea Europei.
Relația bilaterală dintre SUA și România rămâne una corectă, dar lipsită de accente strategice puternice. Declarația comună adoptată în decembrie, în timpul mandatului președintelui Nicușor Dan, a avut un ton mai rezervat decât în anii anteriori și nu a inclus referiri la agresiunea Rusia sau la Republica Moldova. În opinia Antoniei Pup, acest lucru reflectă preferința actualei administrații americane pentru bilateralism și un rol mai restrâns în Europa de Est.
Absența României de la reuniuni-cheie, la care au participat lideri precum cei din Polonia sau Finlanda, este pusă și pe seama lipsei de inițiativă regională, inclusiv sub actualul guvern condus de premierul Ilie Bolojan. Concluzia expertului este una dură: România nu este exclusă de alții, ci riscă să se autoexcludă dacă nu își asumă un rol mai activ în marile dezbateri de securitate ale Europei.
