Uniunea Europeană explorează o serie mai amplă de posibile contramăsuri împotriva Statelor Unite pe fondul diminuării perspectivelor unui acord comercial acceptabil cu Washingtonul, potrivit unor diplomați europeni.
UE își intensifică planurile de represalii pe fondul scăderii șanselor unui acord tarifar cu SUA
Un număr tot mai mare de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Germania, iau în calcul utilizarea unor măsuri extinse „anti-coerciție” care ar permite blocului să vizeze serviciile americane sau să restricționeze accesul la licitațiile publice în absența unui acord, afirmă diplomații.
Comisia Europeană, care negociază acordurile comerciale în numele blocului format din 27 de state membre, părea să se îndrepte către un acord în care UE ar fi continuat să se confrunte cu o taxă vamală de 10% aplicată de SUA asupra majorității exporturilor sale, în schimbul unor concesii.
Aceste speranțe par acum spulberate după amenințarea președintelui Donald Trump de a impune un tarif de 30% până la 1 august și după discuțiile dintre comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, și omologii săi americani la Washington săptămâna trecută.
Sefcovic, care a declarat că o taxă de 30% ar „interzice practic” comerțul transatlantic, a prezentat vineri diplomaților UE un raport obiectiv privind situația actuală, au declarat diplomații pentru Reuters.
Omologii americani au propus soluții divergente în cadrul întâlnirilor inclusiv o rată de bază care ar putea fi cu mult peste 10%, au adăugat diplomații UE.
„Fiecare interlocutor părea să aibă idei diferite. Nimeni nu poate spune (lui Sefcovic) ce ar fi de fapt acceptabil pentru Trump”, a declarat un diplomat.
Perspectivele de relaxare sau eliminare a tarifelor americane de 50% la oțel și aluminiu și de 25% la automobile și piese auto par limitate.
„OPȚIUNEA NUCLEARĂ”
Washingtonul a respins, de asemenea, cererea UE pentru o înțelegere de tip „standstill”, prin care să nu se mai impună noi tarife după încheierea unui acord. Motivul invocat, potrivit diplomaților, este că Trump nu poate fi constrâns în materie de securitate națională, care stă la baza anchetelor comerciale efectuate în temeiul articolului 232 privind produsele farmaceutice, semiconductorii și lemnul.
În consecință, diplomații UE afirmă că starea de spirit s-a schimbat în rândul țărilor UE, care sunt mai dispuse să reacționeze, chiar dacă soluția negociată rămâne opțiunea preferată.
UE are un pachet de tarife vamale în valoare de 21 de miliarde de euro (24,5 miliarde de dolari) asupra produselor americane, care este suspendat în prezent până la 6 august. Blocul trebuie să decidă în continuare asupra unui nou set de contramăsuri pentru exporturi americane în valoare de 72 de miliarde de euro.
Discuțiile s-au intensificat și în privința utilizării instrumentului extins al UE de „anti-coerciție” (ACI), care permite blocului să riposteze împotriva țărilor terțe ce exercită presiuni economice asupra statelor membre pentru a le determina să-și schimbe politicile.
Introdus mai mult cu gândul la China, acest instrument ar permite blocului să lovească comerțul cu servicii americane, în care SUA are un excedent comercial cu UE, să limiteze accesul companiilor americane la piețele de servicii financiare și la licitațiile publice din UE. Achizițiile publice în UE au o valoare de aproximativ 2 trilioane de euro pe an.
Printre măsurile posibile se numără și restricționarea investițiilor americane, limitarea protecției drepturilor de proprietate intelectuală și restricții privind vânzarea de produse chimice sau alimentare americane în Europa.
Franța a susținut în mod constant utilizarea ACI, dar alte țări s-au opus acestei măsuri, considerată de unii o opțiune nucleară. Trump a avertizat că va riposta dacă alte țări vor lua măsuri împotriva Statelor Unite.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat săptămâna trecută că ACI a fost creată pentru situații extraordinare, adăugând: „Nu am ajuns încă în acel punct”.
Comisia ar avea nevoie de o majoritate calificată de 15 țări, reprezentând 65% din populația UE, pentru a invoca acest instrument. Ea nu ar face acest lucru decât dacă ar fi sigură că va fi adoptat, dar există semne tot mai clare de sprijin, Germania fiind printre țările care spun că ar trebui luat în considerare, potrivit diplomaților UE.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
