Bruxelles-ul pregătește una dintre cele mai ample reforme ale pieței muncii din ultimii ani. Companiile ar putea avea obligații noi privind utilizarea inteligenței artificiale, supravegherea angajaților, telemunca și gestionarea restructurărilor generate de tranziția verde și digitală. Deși propunerea legislativă este programată abia pentru ultimul trimestru din 2026, direcția în care merge Comisia Europeană este deja clară: mai multe garanții pentru angajați și reguli mai stricte pentru angajatori.

Actul european privind locurile de muncă de calitate este pregătit de Comisia Europeană și va fi precedat de consultări cu partenerii sociali. În acest moment nu există un text final, iar instituția europeană nu a decis încă ce măsuri vor deveni obligații legale.

Inteligența artificială la serviciu intră în vizorul Bruxelles-ului

Unul dintre cele mai importante capitole ale viitoarei legislații privește utilizarea inteligenței artificiale și a algoritmilor în administrarea personalului, scrie 2eu.brussels.

Astăzi, tot mai multe companii folosesc sisteme automate pentru recrutare, planificarea programului de lucru, repartizarea sarcinilor, monitorizarea activității, evaluarea performanței sau chiar luarea unor decizii privind cariera angajaților.

Comisia Europeană consideră că actualul cadru legislativ este fragmentat. AI Act, GDPR și Directiva privind lucrătorii pe platforme oferă deja anumite garanții, însă acestea nu se aplică uniform tuturor angajaților și tuturor tipurilor de sisteme.

Noul act ar putea introduce reguli suplimentare privind transparența algoritmilor, supravegherea umană a deciziilor automate și protejarea salariaților împotriva monitorizării excesive. Deocamdată, Comisia nu a decis dacă va merge până la acordarea unui drept explicit de contestare a deciziilor luate de algoritmi.

Telemunca și dreptul la deconectare ar putea primi reguli comune în toată Uniunea Europeană

Un alt capitol important privește transformarea modului în care se lucrează după pandemia de COVID-19.

Bruxelles-ul analizează posibilitatea unor reguli europene privind telemunca, condițiile ergonomice, utilizarea instrumentelor digitale și protejarea sănătății angajaților care lucrează de la distanță.

Pe masă se află și dreptul la deconectare — posibilitatea ca salariații să nu fie obligați să răspundă mesajelor, apelurilor sau solicitărilor profesionale după terminarea programului de lucru.

În prezent nu există o legislație unitară la nivelul Uniunii Europene, iar statele membre aplică soluții diferite sau lasă aceste aspecte la negocierea dintre angajatori și sindicate.

Sănătatea mintală și riscurile psihosociale devin o prioritate europeană

Comisia dorește și actualizarea normelor privind sănătatea și securitatea în muncă.

Accentul cade pe riscurile psihosociale generate de volumul excesiv de muncă, monitorizarea permanentă, programele imprevizibile, insecuritatea locului de muncă, stresul, hărțuirea și dificultatea de a separa viața profesională de cea personală.

O parte dintre aceste probleme nu sunt reglementate explicit în actualele directive europene, iar Bruxelles-ul analizează dacă este nevoie de norme suplimentare.

Subcontractarea, o altă țintă a reformei

Comisia Europeană vrea să reducă și abuzurile din lanțurile de subcontractare, în special în construcții, logistică, transporturi și agricultură.

Executivul european analizează posibilitatea unor reguli care să facă mai transparentă responsabilitatea companiilor aflate în vârful lanțului de subcontractare și să limiteze situațiile în care drepturile angajaților sunt încălcate prin intermediul subcontractorilor.

Nu este însă clar dacă eventualele obligații vor avea caracter general sau vor fi aplicate doar anumitor sectoare economice.

Tranziția verde și digitală ar putea aduce noi obligații pentru angajatori

Un alt obiectiv al Comisiei este gestionarea restructurărilor generate de decarbonizare și digitalizare.

Instituția europeană analizează măsuri prin care angajații să fie informați și consultați mai devreme atunci când companiile pregătesc restructurări, precum și mecanisme pentru recalificarea forței de muncă și adaptarea competențelor la noile cerințe economice.

În paralel, Parlamentul European susține introducerea unui drept individual la formare profesională în timpul programului de lucru.

Impact direct asupra companiilor: mai multe obligații administrative și costuri de conformare

Pentru mediul de afaceri, viitorul act poate însemna noi obligații privind utilizarea inteligenței artificiale, monitorizarea angajaților, organizarea telemuncii și gestionarea restructurărilor.

BusinessEurope avertizează deja că o reglementare prea rigidă ar putea genera costuri administrative suplimentare și ar reduce competitivitatea companiilor europene.

Organizația patronală susține că principala provocare pentru piața muncii rămâne deficitul de personal calificat, îmbătrânirea populației și lipsa competențelor, nu lipsa reglementărilor.

Sindicatele cer reguli mai dure

De cealaltă parte, Confederația Europeană a Sindicatelor solicită norme obligatorii privind utilizarea inteligenței artificiale la locul de muncă, combaterea abuzurilor din subcontractare, dreptul la deconectare și extinderea negocierilor colective.

Sindicatele cer inclusiv garanții privind controlul uman asupra deciziilor algoritmice și drepturi mai puternice pentru angajații afectați de restructurări.

Când ar putea intra în vigoare noile reguli

Programul de lucru al Comisiei Europene prevede prezentarea inițiativei legislative în ultimul trimestru din 2026.

După publicarea propunerii, aceasta va intra în procedura legislativă europeană și va trebui negociată între Parlamentul European și Consiliul UE.

Prin urmare, nu există încă obligații noi pentru companii sau drepturi suplimentare pentru angajați. Forma finală a actului, domeniul său de aplicare și calendarul implementării vor fi stabilite abia după finalizarea negocierilor europene.