Uniunea Europeană intră oficial în competiția globală pentru inteligența artificială și lansează unul dintre cele mai ambițioase programe tehnologice din istoria sa: construirea unor gigafabrici AI, centre de calcul uriașe destinate dezvoltării modelelor de inteligență artificială de ultimă generație. Bruxelles-ul estimează că programul va mobiliza peste 30 de miliarde de euro, dintre care aproximativ 10 miliarde vor proveni din fonduri europene și naționale, iar restul din investiții private.
Ce sunt gigafabricile de inteligență artificială
Gigafabricile AI reprezintă centre de calcul de nouă generație, proiectate pentru dezvoltarea unor modele de inteligență artificială mult mai complexe decât cele care pot fi susținute de infrastructura europeană actuală.
Acestea vor integra:
· procesoare specializate pentru AI;
· supercomputere și centre de date de ultimă generație;
· servicii cloud;
· conexiuni de foarte mare viteză;
· sisteme optimizate pentru un consum redus de energie.
Infrastructura va permite atât antrenarea modelelor fundamentale de inteligență artificială, cât și adaptarea acestora pentru domenii specifice și exploatarea lor comercială.
Cine va putea utiliza aceste centre
Accesul la resursele de calcul nu va fi rezervat exclusiv marilor companii tehnologice.
Gigafabricile vor putea fi utilizate de:
· start-up-uri din domeniul AI;
· companii aflate în fază de extindere;
· IMM-uri;
· mari grupuri industriale;
· universități;
· institute de cercetare;
· administrații publice.
Scopul este reducerea decalajului dintre Europa și Statele Unite sau China în dezvoltarea modelelor avansate de inteligență artificială, conform 2eu.brussels.
Proiectele nu vor fi construite de Comisia Europeană
Comisia Europeană nu va construi și administra direct aceste centre.
Fiecare proiect va trebui dezvoltat de consorții formate din companii private, investitori, instituții publice și alte organizații capabile să finanțeze, construiască și opereze infrastructura.
O gigafabrică poate funcționa într-un singur stat membru sau poate fi distribuită în mai multe țări, dacă infrastructura operează ca un sistem unitar.
Finanțare de până la un miliard de euro pentru fiecare proiect
Competiția este împărțită în două categorii.
Prima categorie
Pot fi finanțate maximum patru proiecte.
Fiecare poate primi:
· până la 100 milioane euro în prima etapă;
· încă 400 milioane euro în etapa de extindere.
Astfel, sprijinul european poate ajunge la 500 milioane de euro pentru fiecare gigafabrică.
A doua categorie
Aceasta este destinată celor mai mari proiecte europene.
Vor putea fi selectate maximum trei proiecte.
Finanțarea poate ajunge la:
· 200 milioane euro în prima etapă;
· încă 800 milioane euro în etapa a doua.
Sprijinul european maxim este astfel de un miliard de euro pentru fiecare proiect.
Investiții totale de peste 30 de miliarde de euro
Bruxelles-ul estimează că cele aproximativ 10 miliarde de euro provenite din fonduri publice vor atrage cel puțin 20 de miliarde de euro din partea investitorilor privați.
Rezultatul ar fi una dintre cele mai mari investiții europene realizate vreodată în infrastructură digitală.
AMD, NVIDIA și Qualcomm intră în ecuație
Comisia Europeană a semnat deja scrisori de intenție cu trei dintre cei mai mari producători mondiali de procesoare pentru inteligență artificială:
· AMD
· NVIDIA
· Qualcomm
Documentele nu reprezintă contracte comerciale și nu obligă consorțiile să cumpere echipamente de la aceste companii, însă urmăresc să faciliteze accesul la tehnologiile necesare construirii noilor centre.
18 state participă la achiziția comună
Până în prezent, 18 state membre au decis să participe la programul european:
· Croația;
· Cehia;
· Danemarca;
· Estonia;
· Finlanda;
· Franța;
· Germania;
· Grecia;
· Ungaria;
· Irlanda;
· Italia;
· Letonia;
· Lituania;
· Polonia;
· Portugalia;
· Slovacia;
· Spania;
· Suedia.
Aceste state vor contribui financiar alături de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea infrastructurii.
Gigafabricile completează rețeaua existentă
Noua infrastructură nu înlocuiește cele 19 fabrici europene de inteligență artificială deja dezvoltate în jurul supercomputerelor EuroHPC.
Acestea vor continua să deservească în principal cercetarea și IMM-urile, în timp ce gigafabricile vor fi dedicate proiectelor care necesită o putere de calcul mult mai mare, inclusiv dezvoltării modelelor AI de frontieră.
Calendarul proiectului
Competiția lansată de EuroHPC se va încheia la 12 noiembrie 2026.
Evaluarea ofertelor va avea loc la începutul anului 2027, iar contractele vor fi semnate în cursul aceluiași an.
Fiecare gigafabrică selectată va trebui să intre în funcțiune în maximum 18 luni de la semnarea contractului, marcând astfel începutul unei noi etape în strategia Uniunii Europene de recuperare a decalajului tehnologic față de Statele Unite și China în domeniul inteligenței artificiale.
