Tradiții, obiceiuri și superstiții de Paște. Știai ce simbolizează pasca?

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Paște. Cea mai mărită și solemnă sărbătoare din an vine an de an cu speranța mântuirii și a vieții veșnice prin sacrificiul lui Isus Hristos.

Zeci de milioane de credincioși ortodocși se adună în lăcașe de cult să primească lumina miraculoasă de la biserică pe care o duc în propriile case după ce au urmat calea postului. Postul reprezintă o etapă importantă de purificare trupească și sufletească.

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Paște. De Înviere, la Lumina Învierii, românii ortodocși se bucură de un ospăț îmbelșugat. Prin tradiția din moși-strămoși, ouălele de Paști ne apără de ghinioane. În anumit sate, coaja lor este îngropată în pământ pentru a apăra animalele de deochi. Fetele nemăritate păstrează coaja ouălor roșii pentru a se căsători cât mai repede.

*Pasca simbolizează scutecele lui Isus care aveau o astfel de formă. În Ţara Moţilor, în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir şi este păzită de feciori. Iar dacă nu au păzit-o bine, şi a fost furată, sunt pedepsiţi că a doua zi să dea un ospăţ, adică mâncăruri şi băuturi se case se bucură atât „hoţii”, cât şi „păgubiții”. Dacă aceia care au încercat să fure toaca nu au reuşit, atunci ei vor fi cei care vor plăti ospăţul. Cât despre ritualul stropitului cu parfum, acesta încă se mai păstrează în  Transilvania. Fetele sunt stropite cu parfum de flăcăii satului pentru  ca acestea să aibă noroc tot anul.

*În Bucovina, Paștele este așteptat cu focuri și torțe aprinse, în afara satelor, pe dealuri și colinele din jurul gospodăriilor, pentru a ajunga farmecele și duhurile rele.

Alex Dima de la ”România, te iubesc!” a studiat teologia. ”Pe Dumnezeu l-am cunoscut în copilărie, la Denii și în Noaptea de Înviere”

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Paște. în Mehedinți, lăutarii cânta la cimitir în amintirea celor trecuți în neființă

*Un obicei aparte este păstrat în zona Mehedinți. Preotul, însoțit de un alai, muzicanți și rude ale celor trecuți în neființă, încinge hora la fiecare mormânt. Acest obicei, împlinirea acestei tradiții este o formă  de respect pentru memoria mortului. La final, lăutarii sunt sunt răsplătiți cu ouă roții, cozonac, pască și vin.

*În zona Sucevei, de Paște se prepară o prăjitură specifică, numită ”Babele”, din aluat de cozonac, iar umplutura se face cu nucă și miere. Prăjitura se sfințește la biserică și se împarte la cimitir, în cinstirea amintirii celor trecuți în neființă.

*În Muntenia, în prim zi de Paști, este întâlnit un obicei aparte, credincioșii se spală pe față  după ce apa a fost ”sfințită” cu un ou roșu.

*În ziua de Paște se tâmâiază pragul casei și toate camerele înainte de ciocnitul ouălelor. Lumânarea pe care o aprindem la Înviere se reaprinde pe tot parcursul anului, la toate momentele importante. În țara noastră, din moși-strămoși, încă se mai păstrează multe Tradiții, obiceiuri și superstiții de Paște.

Ce au căutat românii pe Google înaintea sărbătorii Paștelui

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed